Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

4 iun. 2012

ALEGERILE CONSILIELOR JUDETENE de Mihai Eminescu



„Monitorul” de duminecă publică decretul domnesc prin care se convoacă colegiile electorale pentru a alege membri noi în consiliurile judeţene.

Colegiul I e convocat pentru ziua de 4 iunie, al II [-lea] pentru 6 iunie, al III[-lea] pentru 8, al IV[-lea] pentru 10 iunie viitor, cînd, la orele 10 de dimineaţă, alegătorii vor avea să se întrunească în localul comunelor de reşedinţe. În zilele de 29 şi 30 mai se vor alege delegaţii colegiului al IV[-lea].

Legea prin care s-au înfiinţat consiliile judeţene le dă acestora foarte multe atribuţiuni în privinţa intereselor locale. Astfel, îngrijirea pentru localurile autorităţilor, întreţinerea drumurilor şi podurilor judeţene, cheltuielile aşezămintelor de instrucţiune, ajutoarele pentru instrucţiunea primară rurală, numirea şi remunerarea impiegaţilor judeţului, înfiinţarea sau îmbunătăţirea stabilimentelor publice, înfiinţarea, desfiinţarea sau strămutarea zilelor de tîrg, modificările propuse la circumscripţiunea judeţelor, plaselor şi comunelor, c-un cuvînt o sumă de interese economice şi de cultură ale judeţelor sînt de atribuţiunea consiliului şi a comitetului său permanent.

Evident că, îndată ce consiliul uzează în mod conştiinţios de atribuţiunile pe cari i le dă legea, administraţiunea centrală a statului, cît şi ramificaţiunile ei, au la-ndemînă un puternic ajutor, iar pe de alta abuzurile se împuţinează, dacă nu dispar cu totul. Astfel bugetele diferitelor comune rurale trec prin revizuirea comitetului permanent. Cîte cheltuieli zădarnice, cîte dări nedrepte de natura celui atomistic al capitaţiei nu se pot înlătura prin binefăcătoarea influenţă a acelui comitet? Comitetul poate apoi supraveghea, prin membrii săi, progresul lucrării drumurilor, podurilor, aprovizionărilor de pietriş; inspectează cancelariile comunelor, dacă sînt ţinute în regulă actele stării civile, clădirile comunale şi judeţene, şcolile comunale ş.a.m.d. Toate aceste sînt lucrări de detaliu, cu cari guvernul central nu are nici timpul, nici căderea de-a se ocupa.

Ei bine, această parte de self-government pe care legea-l atribuie judeţelor, căzută şi ea sub sistemul domniei de partid şi esclusivismului politic, s-a discompus în multe părţi în mici cîrdăşii roşii, în consilii de familie în care cumnatul cutăruia, împreună cu vărul şi nepotul cutăruia, votează un drum pe moşia cutăruia, cu obligaţia tacită a reciprocităţii; lefi şi diurne consumă adeseori bugetul mai întreg al judeţelor; spiritul economicos de partid şi de nepotism a redus şi această instituţiune salutară la rolul de unealtă electorală, directă pentru prefect, indirectă pentru şefii companiei generale de exploataţie a partidului.
Contra acestui rău, contra înmlăştinării intereselor vitale ale judeţelor în nepotism, favori, tripotaj electoral, nu ajută decît o sănătoasă conştiinţă de sine a colegiilor electorale. Ele cată să aleagă oameni harnici, buni de lucru, dezinteresaţi în aceste consilii; colegiile electorale cată să pună frîu abuzurilor prin escluderea acelora cari, sub pretextul şi masca intereselor generale, nu-şi caută decît de ale lor proprii. Ţara are mijlocul de-a se scutura de greutatea tuturor mizeriilor, de esclusivism patriotico-reversibil, prin alegerea unor oameni independenţi ca inteligenţă, avere şi caracter.

Biserica şi şcoala, administraţia şi gestiunea financiară a comunelor rurale, căile de comunicaţie, şcoala profesională, toate atîrnă în mare parte de spiritul sănătos şi practic al alegătorilor la cari apelăm. Daca alegătorii nu se vor lăsa înecaţi de fraze patriotico-reversibile şi vor avea în vedere nu abstracţiuni gazetăreşti, ci scopurile practice, concrete, ale acestei instituţii de self-government, de stăpînire prin sine însuşi; daca vor căuta ca nicicînd un ban comunal sau judeţean să nu se cheltuiască decît în mod productiv, pentru lucruri într-adevăr folositoare; daca, în sfîrşit, alegătorii vor da voturile lor nu unor pretinşi patrioţi, cari din politică-şi fac o meserie lucrativă, ci unor oameni cari, prin avere, învăţătură şi caracter, dau garanţii îndestule că-şi vor înţelege misiunea— atunci judeţele vor merge bine, şi împreună cu ele ţara.

În acest înţeles am dori să fie privite alegerile în cestiune, înlăturîndu-se din ele esclusivismul de partid şi spiritul de coterie.


[7 mai 1880]

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu