Stalin a hotarit in 1943 desfiintarea Internationalei III -
Kominternul - pentru a dovedi Vestului ca Rusia nu mai reprezinta
coordonatoarea "miscarii internationale" lasand fiecare tara sa
actioneze independent. In realitate fusese insarcinat bulgarul Gheorghi
Dimitrov sa circule prin tarile cu partide subordonate si sa le convinga ca e o
schimbare doar de tactica, unirea proletariatului din toata lumea ramanand
preocuparea permanenta a Moscovei.
In acest context, de intoxicare a opiniei publice mondiale, si a tarilor care
inca sprijineau masiv economic Rusia bolsevica, inclusiv Statele Unite, au
aparut directivele elaborate de Lavrenti Beria, cunoscute sub indicativul
"Moscova 2-6-1947 (Strict secret) K-AA/CC113, indicatia NK/003/47".
Primii care s-au referit intr-o lucrare stiintifica la Directivele de baza ale
NKVD - Comisariatul poporului pentru Afaceri Interne - pentru tarile din orbita
sovietica din 2 iunie 1947, au fost britanicii care au publicat cartea
istoricului Andrew si a fostului ofiter KGB Gordievski: "KGB. Istoria
secreta a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov", Londra
1990. In iunie 1947, NKVD (precursorul KGB) distribuia, in regim strict secret,
setul de directive destinat sovietizarii tarilor din sfera de influenta a
Moscovei. Interesant, pentru Romania, ar fi de urmarit rezultatele acestei
politici folosind in paralel Directivele NKVD din 1947 si realitatile de dupa
Revolutia din 1989 Printre directivele NKVD-ului exista referiri la activitatea
activistilor de partid: acestia erau indrumati sa nu dea niciodata termene
precise, sa nu formuleze niciodata responsabilitati precise, iar toate
programele sa fie cit mai stufoase, cit mai generale, lipsite de orice
claritate.
Linia generala de formare a activistilor PCR a urmat firul Directivelor. In ani
si ani de zile acest tip de formare a determinat o atitudine si o mentalitate
specifice insusite in plan politic si regasita la membrii clasei politice
post-comuniste, proveniti din acelasi tip de "bazin formativ"; al
PCR-ului. Mentalitatea politicianista a devenit in schimb folositoare
intereselor de grup ale clasei politice actuale, care si-a regenerat randurile
recrutand noi reprezentanti pe baza acelorasi principii. Asa zisele noi
generatii politice de astazi sunt pline de exemple ilustrative.
Milioane de polonezi si romani dar si alte popoare au fost luati ca ostateci in
granitele sovietice si deveneau o problema. Stalin a dat ordin NKVD-ului,
trecut acum in mana lui Beria, sa rezolve problema. "Problema" s-a
rezolvat partial prin marele macel din 1938-39 dupa care au continuat
arestarile, executiile si deportarea populatiei din Basarabia si Bucovina si
din Tarile Baltice. Barbaria a avut caracter masiv, fiind exterminate aproape
in totalitate elita popoarelor, conducatorii spirituali, cei care ar mai fi
putut trezi constiinta nationala. Dupa 1940, intr-un singur an, peste 200.000
romani basarabeni si bucovineni au fost deportati pe intinsul Rusiei, pana la
Vladivostok, pierzandu-li-se urma. S-a elaborat un "Plan de munca" in
anuarie 1941, care a sistematizat si organizat la modul cel mai monstruos
sistemul de deportare. Metoda de elaborare a listelor nominale era diabolica:
"Este necesar sa deportam fiecare membru al familiei, ca pe un principal
deportat, impreuna fara sa-i informam de separarea care urmeaza. Toata familia
in aceiasi masina, pana la vagoane. Abia acolo il separam pe capul familiei,
apoi pe ceilalti, sub pretextul inspectiei sanitare."
Dupa Stalingrad, in 1943 au fost deportati Karacii din Caucaz, iar in Decembrie
1943 a venit randul Kalmucilor. In Februarie 1944 toti Ingusii au fost
exterminati iar in Aprilie acelasi an a venit randul Balkarilor ca sa fie
deportati. Au urmat executiile din Armenia urmate de masive deportari (1938),
precum si deportarea Tatarilor din Crimea in Asia Centrala si Siberia (1944).
"Acolo unde calca Armata Rosie se impune si sistemul social
comunist", ii scria Stalin lui Tito. La sfarsitul celui de-al doilea
razboi mondial, jumatate de Europa era ocupata de trupele sovietice
"eliberatoare". Oficial, Moscova asigura ca va respecta suveranitatea
si dreptul la autodeterminare al statelor intrate in zona sa de influenta. In
realitate, soarta acestora era deja pecetluita. In doar cativa ani, regimurile
democratice aveau sa fie inlocuite cu sisteme totalitare inspirate si
controlate de Kremlin. Reteta acestei tranzitii a fost, peste tot, aceeasi. O
mare parte a ei a fost teoretizata de insusi Lavrenti Beria, temutul sef al
NKVD. O demonstreaza acest set de directive secrete, elaborate de Comisariatul
poporului pentru Afaceri Interne la 2 iunie 1947 si purtand indicativul
"Moscova 2-6-1947 K-AA/CC113, indicatia NK/003/47". Documentul,
descoperit in biroul lui Boleslaw Bierut, presedinte al Poloniei intre 1945 si
1952, a fost publicat pentru prima data in ziarul "Novi Dzienic", in
1981. Instructiuni aproape identice au mai fost descoperite si in Cehoslovacia,
Germania, Bulgaria. Mai mult ca sigur ele au fost transmise si aplicate si in
Romania, desi SRI nu a confirmat pana in prezent existenta unui astfel de
document in arhivele Securitatii. Ne multumim, asadar, sa va prezentam
traducerea textului polonez. Similitudinile cu ceea ce s-a intamplat in tara
noastra sunt oricum evidente. Din nefericire, multe aspecte continua sa fie de
actualitate si astazi.
1. Este interzisă primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaţi
de noi ca informatori. Întâlnirea cu aceşti oameni este organizată de serviciul
special desemnat în acest scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri
publice. Informaţiile sunt preluate de către ambasadă prin organele serviciilor
speciale, în speţă cu predarea lor ofiţerului nostru cu cel mai mare grad în
ambasadă.
2. Se va umări ca între soldaţii noştri şi populaţia civilă să nu se producă
legături de nici un fel. Este inadmisibil ca ofiţerii noştri să viziteze
autohtoni la locuinţele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii soldaţi
să stabilească relaţii cu femei din rândul băştinaşelor. Nu se admite
stabilirea de relaţii între soldaţii noştri şi populaţia civilă, respectiv
soldaţii autohtoni.
3. Se va accelera lichidarea cetăţenilor care întreţin legături neiniţiate de
către noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu
interbrigadiştii, cu Organizaţia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de
Acasă şi alte asociaţii. În acest scop trebuie folosite elementele opoziţiei
militare.
4. La acţiunile militare vor lua parte acei soldaţi care au stat pe teritoriul
ţării noastre (se are în vedere Uniunea Sovietică n.n.) înainte de a intra în
Armata Kosciuzsko (Armata poloneză ce lupta de partea Armatei Sovietice pe
teritoriul U.R.S.S. n.n.). Se va ajunge la distrugerea ei totală.
5. Trebuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un
singur partid, având grija ca toate rolurile cheie să revină acelor oameni care
aparţin serviciilor noastre secrete.
6. Unificarea organizaţiilor de tineret trebuie facută rapid. De la conducatori
de organizaţii locale în sus, în poziţii de conducere se vor repartiza oameni
desemnaţi de serviciile noastre speciale.
7. Se organizează şi se urmăreşte ca funcţionarii aleşi ca deputaţi la congrese
să nu-şi poată păstra mandatul pe întreaga perioadă ce le stă în faţă.
Deputaţii nu pot convoca în nici un caz şedinţe între întreprinderi. Dacă nu
există altă soluţie şi o asemenea şedinţă trebuie convocată, se vor îndepărta
acei oameni care au activitate în legătură cu proiectarea concepţiilor şi
avansarea revendicarilor. Iniţiativele particulare trebuie eliminate cu
desăvarşire. Pentru fiecare congres se vor pregăti oameni noi şi doar cei
vizaţi de serviciile noastre secrete.
8.Se va acorda o atenţie deosebită persoanelor cu capacităţi organizatorice şi
cu şanse sigure de popularitate. Aceşti oameni trebuie cooptaţi, iar în cazul în
care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.
9. Se va urmări ca funcţionarii de stat (exclusiv organele de securitate şi din
industria minelor) să aibă retribuţii mici. Aceasta se referă îndeosebi la
sfera sănătăţii, justiţiei, culturii, respectiv la cei care deţin funcţii de
conducere (documentul găsit în Cehoslovacia adaugă: mai puţin cadrele de
conducere alese pe baza lealităţii faţă de regimul socialist).
10. In toate organele de guvernământ, respectiv în majoritatea uzinelor,
trebuie să avem oameni care conlucrează cu serviciile noastre speciale, fără
ştirea organelor administrative locale.
11. Se va urmari cu stricteţe ca presa autohtonă să nu transmită date privind
calitatatea şi sortimentul mărfurilor ce ni se transportă. Nu este voie ca
această activitate să se numească comerţ. Trebuie neapărat menţionat faptul că
e vorba de schimburi de mărfuri.
12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul că acestea să
nu acorde acte doveditoare a proprietăţii asupra pămantului; actele vor arăta
doar calitatea de lot dat în folosinţă, dar niciodată pe aceea de proprietate a
deţinătorului.
13. Politica faţă de mica gospodărie ţărănească urmează acest curs pentru a
face gospodăria particulară nerentabilă. După aceea, trebuie începută
colectivizarea. În cazul în care ar interveni o rezistenţă mai mare din partea
ţăranilor, trebuie redusă împărţirea mijloacelor de producţie repartizate lor,
concomitent cu creşterea obligaţiilor de predare a cotelor. Dacă nici aşa nu se
ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura să nu poată
asigura aprovizionarea cu alimente a ţării, astfel ca necesarul să trebuiască
acoperit prin import.
14. Trebuie făcut totul ca hotărarile şi ordinele - fie acelea cu caracter juridic,
economic sau organizatoric - să fie nepunctuale.
15. Trebuie făcut totul ca anumite cazuri să fie discutate concomitent de mai
multe comisii, oficii şi instituţii, însă nici una dintre ele să nu aibă drept
de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepţie cazurile ce
vizează industria minelor).
16. Sindicatele din uzină nu pot exercita nici o influentă asupra activităţii
din uzină. Ele pot lucra doar la punerea în practici a hotararilor şi atât.
17. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemă.
Sindicatele trebuie să fie ocupate cu alte probleme minore ca de exemplu:
organizarea odihnei în concedii, discutarea cererilor de pensii şi împrumuturi,
programe culturale şi distractive, organizarea de excursii, repartizarea
mărfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere şi decizii ale
conducerii politice.
18. Trebuie organizat ca numai acei conducători să fie avansaţi care execută
impecabil problemele cu care au fost însărcinaţi şi care nu le analizează depăşind
cadrul activiităţii lor.
19. In legătura cu activitatea băştinaşilor care sunt purtători ai unor funcţii
de partid, de stat sau administrative trebuie create asemenea condiţii, ca
aceştia să fie compromişi în faţa angajaţilor, astfel încât să devină
imposibilă întoarcerea lor în anturajul iniţial.
20. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinţa poziţii de răspundere în
locuri unde deja sunt plasaţi oamenii serviciului special.
21. In cazul fiecărei actiuni armate si cu ocazia tragerilor, cantitatea
munitiei va fi controlată permanent si cu seriozitate, indiferent de tipul de
armă.
22. Trebuie ţinut sub observaţie fiecare institut de cercetare şi laborator,
consemnându-se orice cercetare valoroasă.
23. Trebuie acordată o mare atenţie inventatorilor, inovatorilor, respectiv
dezvoltată şi sprijinită activitatea lor, dar fiecare invenţie trebuie
înregistrată cu consecvenţă la centru. Este permisă doar realizarea acelor
investiţii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele care au indicaţiile
noastre speciale. Nu este permisă realizarea acelor invenţii care ar asigura
creşterea producţiei de produse finite şi, în paralel cu aceasta, scăderea
producţiei şi a extragerii de materii prime , sau ar împiedica îndeplinirea
deciziilor. Dacă o invenţie a devenit cunoscută, trebuie organizată vânzarea
acesteia în străinătate pe valuta vest, pe motiv că e prea costisitoare în
ţară. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea şi descrierea
invenţiei nu se publică. Toate datele şi documentele privitoare la valoarea şi
descrierea amănunţită a invenţiei vor intra in posesia noastră.
24. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbată (mai puţin
cele cuprinse în îndrumările din N.K. - 552-46).
25. În uzine trebuie iniţiate diferite şedinte şi conferinţe profesionale,
trebuie notate propunerile, observaţiile ce au fost expuse, respectiv autorii
acestora.
26. Trebuie popularizate discuţiile cu muncitorii care se ocupă de probleme
actuale legate de producţie, respectiv cele care critică trecutul şi problemele
locale. Nu se vor înlătura cauzele fenomenelor în discuăie.
27. Luările de poziţie ale conducerilor băştinaşe pot avea coloratura naţională
sau istorică, dar acestea nu pot duce la unitatea naţională.
28. Trebuie acordată o mare atenţie ca nu cumva în oraşe să existe reţele de
apă nelegate la reţeaua principală în cartierele în curs de reconstrucţie sau
nou construite. Canalizările vechi neracordate şi fântânile trebuie lichidate
sistematic pe parcurs.
29. Reconstrucţia obiectivelor industriale şi construcţia celor noi se va face
având în vedere ca materialele reziduale să fie dirijate în depozitele de apă
ce ar putea folosi drept rezerve de apă potabilă.
30. În orasele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinţe
spaţii excedentare, care ar putea folosi la adăpostirea pe o perioada mai lungă
a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.
31. Întreprinderile proprietate personală, micii meseriaşi şi micii industriaşi
să primeasca doar astfel de materii prime şi utilaje inferioare şi care să
împiedice producţia de calitate. Preţul acestor mărfuri să fie mai mare decât
preţul produselor similare ale întreprinderilor de stat.
32. Trebuie extinsă birocraţia statului în cel mai înalt grad în toate
domeniile. Este admisă critica activităţii organelor administrative, însa nu se
admite nicidecum scăderea numerică a personalului şi nici funcţionarea normală
a aparatului birocratic.
33. Trebuie avut o mare grijă de toate proiectele de fabricaţie în industria
minieră, respectiv în întreprinderile indicate în mod special. A se împiedica
aprovizionarea bună a pieţei interne.
34. Trebuie acordată o atenţie deosebită bisericilor. Activitatea
cultural-educativă trebuie astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva
acestora. E necesar să fie puse sub observaţie tipografiile bisericeşti,
arhivele, conţinutul predicilor, cântecelor, al educaţiei religioase, dar şi
cel al ceremoniilor de înmormântare.
35. Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi
facultăţi trebuie să fie înlăturaţi profesorii de valoare care se bucură de
popularitate. Locurile lor trebuie să fie ocupate de oameni numiţi de noi,
având un nivel de pregătire slab sau mediocru. Să se analizeze diferenţele
dintre materii, să fie redusă cantitatea de material documentar, iar la licee
să se opească predarea limbilor latină şi greacă veche, a filozofiei generale,
a logicii şi geneticii. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre
domnitori a servit sau a vrut să servească binele ţării. Se va insista pe
lăcomia şi răutatea oricărui rege, pe efectul nefast al monarhiei şi pe lupta
poporului asuprit. In şcolile de specialitate trebuie introdusă specialitatea
îngustă.
36. Trebuie să fie iniţiată organizarea unor acţiuni cu caracter artistic sau
sportiv care să sarbatorească lupta băştinaşilor împotriva cotropitorilor
(exclusiv ruşii, îndeosebi nemţii) şi care să popularizeze lupta pentru
socialism.
37. Pe plan local este interzisă apariţia unor opere despre acei băştinaşi care
înainte de revoluţie şi în perioada celui de-al doilea război mondial au trăit
la noi (în U.R.S.S., n.n.) sau au luptat alături de noi în timpul războiului. .
38. Dacă se constituie o organizaţie care ar sprijini alianţa cu noi, dar
totodată ar stărui asupra controlului activităţii economice a conducerii
oficiale, imediat trebuie pornită împotriva ei o campanie de acuzare a
naţionalismului şi şovinismului. Aceasta trebuie făcută în felul următor:
profanarea monumentelor ce ne aparţin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor
manifeste din care să rezulte ponegrirea naţiunii şi culturii noastre şi
îndoiala faţă de înţelesul contractelor încheiate cu noi. În munca de
propagandă trebuie implicaţi şi băştinaşii, folosindu-ne de ura care există
împotriva acelor organizaţii.
39. Se va da o atenţie deosebită construcţiei şi reconstrucţiei drumurilor,
podurilor, a căilor şi reţelelor de legătură, indiferent cât de îndepărtate sau
inaccesibile ar fi, ca, in cazul în care este nevoie pe o intervenţie armată,
locul rezistenţei sau al concentrării forţelor reacţionare să fie accesibil din
toate părţile.
40. Trebuia ca reprezentanţii opoziţiei politice să fie închişi. Se va încerca
prin toate mijioacele racolarea acelor opozanţi care se bucură de stima
populaţiei băştinaşe. Dacă nu cedează, trebuie compromişi prin campanie de
denigrare. Înainte ca ei sa se întipărească în conştiinţa maselor, trebuie
lichidaţi prin aşa numite "întâmplări neprevăzute" sau închişi sub
acuzaţia de crimă de drept comun. Numai în cazuri cu totul speciale se admit
procese politice, care vor fi ţinute sub acuzaţia de "înaltă trădare"
41. Trebuie împiedicată cu orice preţ reabilitarea celor condamnaţi în procese
politice. Dacă această reabilitare devine inevitabilă, se admite doar cu
condiţia ca acel caz să fie considerat o greşeală judecătorească, condamnatul
nu va fi judecat, ci doar graţiat; nu va avea loc reluarea procesului,
respectiv autorii judecăţii greşite nu vor fi convocaţi.
42. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publică a acelor conducători
numiţi de către partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au
trezit nemulţumirea angajaţilor. În cazuri drastice se recheamă din funcţie,
fiind numiţi în poziţii similare sau superioare. La sfârşit, trebuie puşi în
funcţii de conducere şi ţinuţi în evidenţă drept cadre de rezervă pentru
perioada schimbărilor ulterioare.
43. Se aduc la cunoştinţa publicului procesele acelor persoane cu poziţie de
conducere (în primul rând din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante,
cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului,
socialismului, industrializării. E o acţiune ce atrage atenţia maselor
populare.
44. Se va căuta ca acei care lucrează în diferite funcţii indiferent cât de
mici, să fie schimbaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu cea mai mică pregătire
profesională, necalificaţi.
45. Trebuie ca la facultăţi să ajungă cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce
provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se
perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să obţină o diplomă.
Reprodus din "Opresiunea
cultelor religioase din România în timpul dictaturii comuniste" Comunicări
prezentate la Simpozionul "Experimentul Piteşti - reeducarea prin
tortură", Ediţia a II-a, Secţiunea a II-a, Piteşti, 4-6 octombrie 2002,
Fundaţia Culturală Memoria, filiala Argeş, Piteşti, 2003; pg. 18-29