Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

12 iun. 2012

De ce suntem o turmă


Nicolae Iorga spunea că românii sunt foarte inteligenţi şi inventivi, muncitori, dar fiecare dintre ei se crede buricul pământului, motiv pentru care organismul social funcţionează ca o turmă. Poate este aşa sau nu, cert este că mereu comuniştii aşa i-au considerat pe români: o turmă bună doar să fie manipulată. În istoria noastră recentă, nu mereu ne-am meritat această apreciere. Mă gândesc la cei care au ieşit şi au făcut adevărata Revoluţie, cea care apoi a fost deturnată tot de către comunişti, mă gândesc la cei care au făcut „fenomenul Piaţa Universităţii”, fenomen suguşat de ilici prin mineriada din iunie 1990, mă gândesc la toţi cei care au avut curajul să se opună unor regimuri autoritare şi/sau despotice (guvernele iliesciene) şi au demonstrat împotriva reinstalării comunismului. Din păcate, ei au fost puţini în raport cu populaţia ţării şi, uneori, aceasta a fost chiar împotriva lor („IMGB face ordine”).

Trecerea timpului a arătat că bolşevicii rămân bolşevici până la moarte şi mai fac şi prozeliţi din rândurile pegrei „muncitoreşti”. Românii n-au fost până acum la înălţimea pretenţiilor pe care ei le au şi s-au plasat singuri mult sub nivelul altor popoare, mai slab dotate intelectual, dar care ştiu că organizarea corectă şi eficienţa sunt cheile evoluţiei. Nu, românii nu sunt deloc mai proşti decât olandezii sau belgienii, ba din contră. Dar ceea ce ei au, iar noi nu cred că vom avea vreodată, este respectul faţă de democraţie, faţă de instituţiile statului, faţă de ţara lor şi faţă de ierarhia socială reieşită din mecanismele democratice.

Ceea ce fac bolşevicii azi este să incite prostimea la anarhie. Anarhia este o democraţie în care nu sunt respectate şi recunoascute autorităţile statului. Ceea ce azi se petrece în Parlament este doar primul act al unei lovituri de stat care se doreşte să înlocuiască voinţa populară democratic exprimată cu anarhia, atât de mult iubită de bolşevici de-a lungul istoriei lor. Anarhia s-a instalat în Germania (Republica de la Weimar) prin forţa loviturii de stat, la fel au procedat şi ungurii lui Bela Khun, la fel şi ruşii bolşevici mai târziu şi tot aşa procedează şi neo-bolsevicii români.

Am atras deseori atenţia că a accepta să discuţi despre o posibilă suspendare a lui Traian Băsescu în absenţa unei grave abateri pe care Preşedintele s-o fi comis, este tot atât de periculos ca şi gravul atentat la siguranţa Statului pe care comuniştii l-au comis în momentul în care au lansat posibilitatea suspendării. Asta îmi aminteşte de replica unui jurist care sancţiona un salariat complet nemotivat: „dacă e nevoie, putem găsi şi un motiv”; era în vremea guvernului Năstase.

Cu toate că suntem un popor cam prea orgolios, românilor le lipseşte complet mândria de a cere să i se respecte voinţa clar exprimată. Poporul a ales să nu se aplice suspendarea Preşedintelui votată de aceeaşi clică de derbedei (2007), dar n-am văzut pe cineva să iasă şi să ceară sancţionarea celor care au hotărât aşa ceva în pofida rezoluţiei Curţii Constituţionale. A decis populaţia parlament unicameral şi 300 de parlamentari, noua putere comunistă a votat invers, iar populaţia nu numai că n-a ieşit în stradă, dar i-a mai şi votat covârşitor. Exemple de lipsa de reacţie sunt multe...

Acum vin şi eu şi spun: meriţi, popor roman să porţi imaginea pe care doar tu o ai despre tine. Nici o scuză nu poate exista atunci când vorbim despre ţara şi despre instituţiile sale legal constituite. Poporul român şi-a ales drumul său, Europa – pe al său; unii au ales democraţia, civilizaţia şi demnitatea (europenii), alţii – ca popor vegetativ ce este – drumul său târâş prin istoria prezentului. Nici intelectualii nu vor fi scutiţi de vină; dacă ei se vor mulţumi să ducă o luptă de orgolii în loc să-şi asume rolul lor istoric de conducător real al poporului, victoria bolşevicilor nu se va lăsa aşteptată. După această victorie, nici intelectualii şi nici populaţia nu-şi vor găsi rostul unei opoziţii după ce le-au dat girul, fie prin tăcere, fie prin nepăsare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu