Klingo-intelectualul sau supararea pe sat

Einstein spunea ca in lume sunt 5% destepti si 95% prosti. Nu comentez asta… In politica, la fel ca in viata, unii sunt mai adaptati, altii nu. « Clasa muncitoare » a lui Ceausescu era compusa din muncitori, tarani si intelectuali, acestia din urma lasati mai la coada intentionat. La comunisti, accentul cadea mereu, ca si azi, pe cantitate/numar si nicidecum pe competenta omului in domeniul in care evolueaza. Fiecare roman a cautat sa se integreze intr-una dina ceste categorii enuntate simplist si astfel s-au nascut « intelectualii ».

Nu intentionez sa ofensez pe nimeni, dar cred ca trebuie limpezite apele. Romania a dat intelectuali de o statura morala si profesionala exceptionale, dar a dat, in egala masura, oameni prestigiosi care nu erau deloc intelectuali. Candva, ilustrul nostru istoric, N. Iorga i s-a adresat lui Bratianu : « Ce pot eu sa invat de la un inginer ? », iar raspunsul a venit prompt : « Masura, d-le profesor ». Bratianu era inginer, deci nu un intelectual, judecand dupa meserie, ceea ce nu inseamna deloc ca asta i-ar stirbi din prestigiu. La noi, termenul a capatat un inteles gresit si toti care au terminat o facultate, nu conteaza care cred ca au devenit brusc… intelectuali. Nu. Au devenit absolventi de facultate si atat. Devenirea ca intelectual n-are vreo legatura cu meseria. Dan Barbilian (Ion Barbu) a fost un intelectual, dar nu pentru ca era matematician merita numele de intelectual, ci pentru restul activitatii. Istoria noastra e plina de exemple de intelectuali care ca meserie erau medici, avocati sau ingineri, dar si cu mult mai multi care si-au vazut de meserii, fara a trai cu complexul ca nu sunt intelectuali. Azi sunt mii de vanzatori de butic, muncitori sau altele care au diplome, iar asta nu i-a transformat in oameni de cultura.

Unii isi imagineaza ca politica este un domeniu in care « purii » se lupta cu « impurii » si ca trebuie sa fii cam ca Maica Tereza ca sa poti lupta de partea primilor. Gresit ! Politica n-are absolut nimic pur, este un domeniu in care fiecare slujeste unui ideal si unor interese, personale sau de grup. In politica nu exista intelectuali care lupta surd impotriva celorlalti si nici muncitori sau tarani care „sa-i incalece” pe intelectuali. Acolo toti sunt membri de partid (unii nu) si impreuna dau masura solidaritatii si a capacitatii lor politice, nu intelectuale si nici profesionale.

Ceea ce s-a petrecut de cateva zile incoace in PDL este o dovada ca nu mereu „intelectualii” au ceva de spus. Ei pot fi prea bine niste valori individuale, niste intelectuali de marca (desi in anumite cazuri asta chiar nu se vede), dar asta chiar n-are vreo legatura cu politica. Aerele de superioritate pe care le arboreaza unii cersind o apreciere nedovedita pana acum seamana mai repede cu frustrarea. Cristian Preda s-a propus la candidatura pentru Primaria Generala. PDL l-a propus pe Prigoana. „Intelectualii” au sarit in sus, aparent in apararea „confratilor lor, intelectualii” si au gresit. Asta arata ca intelectualul care se supradimensioneaza devine „intelectual” si se descalifica. Preda putea sa fie propus de cineva, de un coleg de partid, dar singur... suna ca dracu’. N-a fost preferat, pe buna dreptate, ci a fost ales colegul sau „cu pliciul”, ca sa citez si una dintre „argumentele” taberei „fine”. Alte argumente? „Prigoana nu e intelectual”, „intelectualii sunt marginalizati” etc., etc. Este socant cum oameni cu o anumita cultura in spate apeleaza la asemenea „argumente” demne de analfabetii de la iRealitatea. Asa isi arata cultura, intelectul, capacitatea? Cu discursuri normale pentru unul cum era Ceausescu, dar neasteptate din partea lor? Monica Macovei a sarit in apararea inutilului Preda. Sa inteleg ca si ea e tot o intelectuala? Sau alte interese, poate sorosiene, sunt la mijloc?

De ce merita Preda sa candideze si ce sanse avea el? Nu ma intereseaza sondajele interne si nici opiniile altora. As fi vrut sa vad performante, atat la el cat si la Macovei. As fi putut sa-l includ aici si pe Paleologu cel tanar, dar cred ca nu merita sa vorbim despre papioane; poate cu alta ocazie. Prigoana nu e un intelectual; el e avocat si om de afaceri si e bine ca n-a suportat ca unul ca profesorul Preda sa intreaca masura. El este candidatul PDL pentru Primaria Generala si cu asta basta. Partidele isi decid candidatii dupa o consultare interna care nu mereu ii convine lui „Gheorghe”, dar asta nu inseamna nimic. Daca alegatorii vor agrea sau nu aceasta alegere, asta se va vedea la vot, dar pana atunci cred ca trebuie sa pastram cu totii masura. Putem fi solidari intre noi ca romani, nu doar ca membri de partid (eu nu sunt membru al vreunui partid, de exemplu, dar asta nu ma impiedica sa fiu alaturi de cei care isi inteleg rostul politic)? Divide et impera a fost mereu tactica bolsevicilor; ei au asmutit categorii sociale, i-au invrajbit pe oameni pentru a putea pune mana pe putere, se stie de multi ani. Iata ca unii uita sau isi pun propriile interese inaintea acelora pentru care au intrat in politica. „Luati-l voi”, a zis Blaga... Si nu pot sa-l contrazic.

Nu m-am lamurit ce fel de politica a facut Cristian Preda, n-am vazut ce a reusit Monica Macovei in materie de politica interna (nu, despre Paleologu nu zic nimic nici de data asta; nu-l gasesc potrivit pentru candidatura recent primita, dar tot nu-l introduc printre nemultumiti. De ce ar fi?) si nu stiu daca vor parasi in corpore partidul. Daca o vor face, eu le urez „drum bun si cale batuta”...