Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

23 feb. 2012

SRR - "vaca de muls" bani publici a psd (I)

Zilele trecute am scos la iveala concluziile privind administrarea banilor publici la TVR in perioada 2000- 2004, adica in guvernarea atat de laudata de catre usl, a lui Nastase. Spuneam atunci ca tratamentul aplicat de catre Comisie abuzurilor din TVR (financiar-contabile si cele referitoare la libertatea de exprimare) a fost simbolic ; fireste, aceeasi masura a fost aplicata si Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR). Mai generoasa in devoalarea hotiilor si abuzurilor din Radioul public, Comisia n-a atins decat putin sau deloc adevaratele “manopere” si contracte ilegale. Astfel, desi in Raport se aminteste despre « Sistemul informatic integrat », cel care a costat nejustificat o poala de bani (peste 9 milioane euro, dar cat « peste » nu se precizeaza clar), dar nu se spune o vorba despre implicarea politica in acest urias contract. Astfel, Sistemul a fost implementat ca urmare a unei HG semnata de catre primul ministru Nastase si contrasemnata de catre directorii generali ai SRR si STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) in aprilie 2004. Ce cauta un serviciu secret in implementarea unui program informatic, fie el si de trei (3) ori mai scump decat cel care deserveste Ministerul Apararii ? Nu e un secret (sau n-ar trebui sa mai fie) ca acest program supra-evaluat facea parte din Sistemul Integrat la nivel national initiat de Nastase si care prevedea centralizarea la STS a tuturor comunicatiilor, de orice natura ar fi ele (publice sau private, telefonice, radio sau internet). Se instituia astfel ascultarea si supravegherea comunicarilor, dar « democratic ». Revenind la Radio, STS a fost numit « integrator al Sistemului informatic integrat » si a incheiat cu SRR un contract secret(!) pe bani publici. Valoarea acestui contract a ramas inca necunoscuta (gurile rele vorbesc despre 10-15 milioane euro, dar noi nu credem in asa ceva, nu-i asa ?), deoarece atat SRR, cat si STS se prevaleaza de statutul STS de serviciu secret. Daca in legatura cu implementarea acestui Sistem integrat s-au incheiat doua contracte, iar la cel ramas secret nu avem acces, sa vedem la ce se refera cel de-al doilea. Cele peste 9 milioane euro s-au dus pentru achizitionarea programului informatic, pentru cumpararea a 500 de PC si a 50 de servere, ca si pentru pregatirea profesionala a personalului. Programul informatic a fost ales dupa criterii inca necunoscute, dar se stia ca BBC a renuntat rapid la utilizarea lui deoarece isi dovedise instabilitatea si ineficienta, dovada si extrem de desele situatii ce au intervenit ulterior, cand emisia « cadea » (un caz a fost si in ziua cand Suedia vota prin referendum intrarea Romaniei in UE, in studiou fiind prezent un trimis special al Radioului public suedez, dar si un reprezentant al Ministerului de Externe roman). Preturile pentru PC-uri si servere pe piata romaneasca sunt usor de dedus, dar SRR a platit « considerabil » mai mult. Cat ? Nu stim, dar ne putem imagina daca o placa de sunet ce costa in magazine cca. 200 euro, pentru radioul public a costat putin peste… 2300 euro. Sumele au fost platite sau doar « spalate » si indreptate in alte directii, asta nu se poate spune cert (tot gurile rele spun ca mare parte din bani s-au dus la campania electorala a perdantului Nastase), dar sigur e ca pregatirea profesionala a angajatilor nu putea costa 200 euro pe zi de persoana, in conditiile in care aceasta a fost facuta de catre angajati ai institutiei platiti, desigur, cu salariu. Comisia n-a retinut (dar in arhivele ei exista) documentele referitoare la manevrele financiar-contabile care au dus la schimbarea fortata a lui Andrei Dimitriu din functia de PDG al SRR si la inlocuirea lui cu pesedistul Dragos Seuleanu. Pe scurt, la prezentarea Raportului financiar-contabil in Parlament, Dimitriu a « beneficiat » de niste cifre care aratau ca institutia este intr-o severa pierdere, ceea ce, conform legii, a dus la demiterea acestuia. La zece zile dupa numirea lui Seuleanu, aparea un alt raport ce indica un profit serios al institutiei. Care era cel real ? Nu stiu, dar cu siguranta ca raspunsul il detine directorul general adjunct economic din acea vreme, Mircea Manole, “artizanul” tuturor ingineriilor financiare din SRR. Astfel a reinceput domnia jafului si a imposturii, a legii bunului plac in SRR. Comisia parlamentara a facut o selectie cat mai favorabila cu putinta a dovezilor care aratau jaful si si-a incheiat activitatea cu un Raport. Apoi s-a asternut tacerea ; si praful peste raport… Cei indicati in Raport ca responsabili pentru hotia dezmatata au ramas in functiile de conducere pana in ziua de azi (exceptie facand cei care s-au pensionat), beneficiind de largul concurs al Consiliilor de Administratie. A zis cineva « tribunal » ? Ce sa fie aia ? O vorba de ei inventata… Asa a venit vremea ca Seuleanu sa paraseasca functia ; a fost « pedepsit » cu o alta, cea de vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie, dupa principiul comunist ca « orice sut in fund e si un pas inainte ». Locul lui a fost luat politic de catre o ilustra necunoscuta, Maria Toghina, fosta corespondenta de stiri acreditata la sediul pnl. Ea l-a inlocuit pe Seuleanu, dar nu orice prost are capacitatea de a conduce un mastodont comunistoid ca SRR, asa ca a beneficiat de consilierea unor « experimentati » oameni « de bine », printre ei si liberalul fost pesedist, Mihai Malaimare. Noua conducere a acoperit cu stil hotiile antecesorilor, mai ales ca in CA schimbarile n-au fost majore, turnatorul Ducu Bertzi fiind prezent in aproape toate CA-urile de la constituirea SRR. Dar sa vedem ce contine Raportul Comisiei parlamentare si voi reveni in articolele urmatoare…


«Vicierea obiectivităţii şi a imparţialităţii prezentării realităţilor vieţii social-politice şi economice interne, pe fondul ingerinţelor politice directe şi indirecte.
Robert Menard, secretarul general al asociaţiei Reporteri fără Frontiere a afirmat: "Nici o persoană de bună-credinţă nu poate spune că radioul şi televiziunea publică reflectă în mod echidistant viaţa politică în România".

Organizaţia Reporteri fără Frontiere menţionează în raportul său anual presiunile politice îndreptate împotriva presei, lipsa independenţei posturilor publice de radio şi tv, manipularea informaţiei – în special la radioul public - lipsa pluralismului în domeniul audiovizual.

În cadrul unei conferinţe organizate de o delegaţie a organizaţiei Reporteri fără Frontiere în luna aprilie, jurnalişti de la SRR au acuzat: modul deformat în care a fost prezentat raportul Parlamentului European, cenzurarea declaraţiilor critice ale liderilor opoziţiei ce-l vizau pe Adrian Năstase şi faptul că ştirile despre acesta erau exclusiv pozitive. La doar câteva zile după această conferinţă, CNA recomandă SRR să respecte prevederile reglementarilor sale privind pluralismul şi corecta informare a publicului. Recomandarea solicită SRR să implementeze propriul Cod Deontologic în scopul asigurării independenţei editoriale.

Într-un raport al RSF intitulat :
“Între vechile reflexe şi progresele democratice”, preluat şi de presa română, sunt denunţate „tentativele de manipulare a informaţiei de către mass media publice, în special de către radioul public naţional”.„Autorităţile, foarte atente în a-şi prezerva imaginea, atât pe plan intern cât şi în străinătate, suportă greu criticile formulate de presă. În acest context, ziariştii se supun unei autocenzuri privind temele cele mai sensibile, cum sunt corupţia, adopţiile internaţionale sau chiar starea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, se spune în comunicatul RSF.

Rezultatul îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor SRR se traduce prin:
• insuficienta informare în legătură cu chestiunile de interes public, cauzată de sterilitatea dezbaterilor şi formatul emisiunilor puţin interesante;
• îngrădirea liberei formări a opiniei cetăţenilor, pe fondul prezentării incorecte a faptelor şi evenimentelor, în condiţiile în care 6% dintre români au ca principală sursă de informare radioul, conform sondajului CURS: „Influenţa media asupra comportamentului civic şi politic”.

Raportul de monitorizare al Agenţiei „Academia Caţavencu” în perioada 28 octombrie – 26noiembrie 2004 (perioadă decisivă pentru alegerile care urmau) contabiliza 21 de apariţii ale liderului PSD Adrian Năstase faţă de numai 6 ale lui Traian Băsescu.

Toate aspectele prezentate au fost sancţionate de reprezentanţi ai societăţii civile, de monitorizări ale instituţiilor specializate ca fiind erori profesionale, încălcări ale deontologiei profesionale, imixtiuni în politica editorială, pentru care numeni nu a fost niciodată sancţionat.

Cazuri concrete invocate de viciere a imparţialităţii – în emisiuni, în politica editorială şi în conduita dlui Şeuleanu:

1. Prezenţa dlui Şeuleanu la întâlnirea de lucru a conducerii PDSR cu viitorii parlamentari de la Poiana Braşov (1 noiembrie 2000) şi consultanţa acordată de către acesta în vederea creării de diversiuni în bătălia cu oponenţii politici.
2. Cazul Stelian Radu Cacuci (corespondent judeţean a cărui corespondenţă despre disensiunile dintr-o filială PSD şi amestecul liderilor locali cu persoane urmărite penal) a fost respinsă dintr-un motiv neclar de către dl Rucăreanu, ceea ce reprezintă un caz clar de manipulare a informaţiei.
3. Participarea unor personalităţi politice ale puterii la spectacolele din străinătate ale Orchestrei Naţionale Radio.
4. Traian Băsescu şi Corneliu Vadim Tudor, consideraţi oponenţi imprevizibili, erau în mod vădit evitaţi de realizatorii de emisiuni în direct.
5. Ciudata disfuncţionalitate tehnică înregistrată în după-amiaza retragerii din cursă a liderului PNL Theodor Stolojan, cînd transmisiunea în direct a cuvântărilor protagoniştilor a fost înlocuită de o corespondenţă de la faţa locului a unuia dintre angajaţii postului, dublat de alte voci din studio, care încercau să „explice” pentru ascultători ce se petrece acolo.
6. Radiojurnalul matinal din 11 noiembrie 2004, când premierul Adrian Năstase a fost invitat de către Victor Ionescu pentru a comenta moartea fostului lider palestinian Yaser Arafat şi a profitat pentru a transmite şi unele mesaje de politică internă.
7. Transmiterea discursului dlui Adrian Năstase de la Congresul TSD, fără nici o relevanţă în afara politicii interne şi a intenţiilor partidului de guvernământ din acel moment.
8. Repetarea unui buletin de stiri de două ori în cursul aceleiaşi zile )cel construit pe baza interviului lui Traian Băsescu din cotidianul Adevărul din 5 ianuarie).

S-a putut constata că s-au abuzat formele ambigue, s-au golit de fond, nu s-au creat mecanisme de răspundere, s-a perpetuat lipsa de transparenţă şi s-a folosit prevalarea de o construcţie instituţională ambiguă pentru a acoperi greşelile sau intenţia de politizare.

Verificarea prin sondaj a proceselor verbale ale şedinţelor Consiliului de Administraţie au relevat că în numeroase situaţii semnăturile membrilor consiliului de administraţie erau în fapt semnătura unui singure persoane. Astfel, adoptarea hotărârilor consiliilor de administraţie fără ca membrii acesteia să consulte în prealabil întreaga documentaţie aferentă a putut determina situaţii în care numeroşi membri ai consiliilor de administraţie nu au putut oferi în cadrul audierilor informaţii referitoare la hotărârile adoptate sau au oferit informaţii incomplete. O astfel de practică, acceptată tacit de majoritatea membrilor CA nu poate conduce decât la ideea că, din punct de vedere managerial, atribuţiile consiliilor de administraţie au fost îndeplinite strict formal, fundamentarea hotărârilor şi evaluarea impactului acestora fiind lăsat în seama comitetelor directoare, a preşedinţilor-directori generali ori chiar a conducătorilor structurilor organizatorice.

Analiza actului managerial în ce priveşte politica de investiţii trebuie să se facă ţinând seama de următoarele imperative: eficacitate (a face ce trebuie) şi eficient (a face ce trebuie la cele mai mici preţuri). Din această perspectivă, analiza documentelor puse la dispoziţia a permis următoarele concluzii:
- criteriul eficienţei nu a fost respectat decât parţial. În acest sens pot fi amintite câteva exemple cum sunt: achiziţionarea sistemului informatics integrat s-a făcut la o valoare ridicată în condiţiile în care instituţia nu este pregătită pentru implementarea tehnică a sistemului fără cheltuieli suplimentare; reabilitarea unor grupuri sanitare la un preţ foarte ridicat, deşi formal, legislaţia a fost respectată (aproximativ 500 milioane lei pe un grup sanitar).
- criteriul eficacităţii nu a fost respectat decât într-o măsură foarte mică. Exemple identificate în cursul anchetei: achiziţionarea de arbuşti ornamentali (se pune întrebarea dacă aceşti arbuşti sunt cu adevărat necesari în condiţiile în care există o reală nevoie pentru investiţii în structura de rezistenţă a clădirii); achiziţii în dotări care ţin de imaginea instituţiei (cum ar fi covoarele din holul de la intrarea secundară şi din lifturi), achiziţiile de reportofoane pe suport minidisc (primele astfel de reportofoane au necesitat cheltuieli suplimentare pentru adaptarea acestora, iar achiziţiile ulterioare nu asigură compatibilitatea hardware cu dotările existente). Pe de altă parte, decizia de investiţie, parte componentă a managementului organizaţional şi financiar e indicat să fie SMART, acronim în limba engleză al următoarelor concepte: specificitate (investiţia trebuie să satisfacă o nevoie reală bine determinată), măsurabilitate (investiţia trebuie să estimată de la început şi să aibă stabilite criterii de evaluare), realizabilitate (investiţia trebuie să poată fi efectuată în limita sumelor estimate, în condiţiile propuse şi în timpul alocat), realism (dimensiunea investiţie să fie conformă cu nevoia pe care o satisface), oportunitate (investiţia să fie efectuată la momentul potrivit, nici tardiv şi nici anticipată).

Din această perspectivă, investiţiile efectuate pot fi caracterizate astfel:
- specificitatea: multe dintre fundamentările prezentate CA erau fie incomplete, fie vagi (a se vedea în acest sens investiţia în îmbunătăţirea imaginii SRR în SUA care nu a fost discutată în CA ci doar punctată);
- măsurabilitatea: nu au fost identificate investiţii semnificative a căror valoare estimativă să nu fi fost stabilită.
- realizabilitatea: foarte multe investiţii au fost începute fără analiza completă a efortului de bani şi timp necesar finalizării. Una dintre cele importante investiţii care poate afecta fundamental SRR se referă la sistemul integrat informatic (circa 9 milioane Euro, inclusiv TVA). Investiţia în sine are o valoare bine determinată. Ceea ce nu a putut fi argumentat este dacă instalarea sistemului integrat va determina sau nu costuri suplimentare, mai ales în ce priveşte trecerea proceselor de producţie pe noul sistem (documentele demonstrează că a presupus costuri ulterioare);
- realismul: unele decizii investiţionale nu au fost adoptate, deşi există o nevoie reală, identificată. Un astfel de exemplu se referă la faptul că actualul proces tehnic prin care se face emisia din studiourile SRR presupune utilizarea benzii magnetice, iar acest produs nu mai este fabricat pe plan mondial, nu mai există stocuri nici la SRR, nici în Europa, iar singurele posibilităţi rămase sunt identificarea unor surse de bandă magnetică uzată. Această stare de fapt înseamnă că până la momentul previzionat al intrării în funcţiune a sistemului informatic există riscuri foarte mari ca emisia din studiourile centrale ale SRR să nu mai poată fi aprobate. În acelaşi timp, contractul de PR cu o firmă din SUA a presupus cheltuieli de 12 000 şi ulterior 17.000 dolari pe lună;
- oportunitatea: unele investiţii au fost aprobate deşi momentul nu este cel mai potrivit, în timp ce alte investiţii nu au fost încă aprobate. O astfel de situaţie este a postului Radio3Net cu emisie prin internet.
Slaba performanţă a departamentului juridic şi încheierea de contracte de asistenţă juridică, din care cel mai puţin justificat era invocat cel încheiat de SRR cu societatea civilă de avocaţi “Mitel&Vilău”.

În timpul audierilor au fost exprimate numeroase rezerve asupra contractului de asistenţă juridică încheiat de SRR cu societatea civilă de avocaţi “Mitel&Vilău” atât timp cât SRR are propria echipă de consilieri juridici.

Constatări :
- nu s-a putut pune la dispoziţie de SRR criteriile după care au fost alese firmele şi demersurile premergătoare încheierii contractelor de asistenţă juridică;
- deşi SRR avea compartiment juridic, s-au angajat şi s-au cheltuit importante sume de bani pentru litigii de muncă sau alte cauze care puteau fi soluţionate de Oficiul Juridic. Exemplu poate fi contractarea pentru înfiinţarea Fundaţiei Radio România a firmei de avocatură “Nestor, Nestor, Diculescu”;
- Onorariile plătite firmelor de avocatură sunt la tarife mari. În urma analizei documentelor justificative, reiese că s-a apelat la societatea civilă de avocaţi “Mitel&Vilău” pentru probleme curente ale SRR, precum litigii comerciale sau litigii cu personalul, ceea ce facea şi oficiul juridic. Concluzia este că s-au cheltuit foarte mulţi bani, cu o alegere arbitrară şi uneori, pentru cauze minore care putea fi gestionate de angajaţii Oficiului Juridic. Această stare de fapt conduce la ideea că managementul SRR efectua în acelaşi timp plăţi duble pentru acelaşi serviciu, având în vedere existenţa propriului serviciu juridic. Aceasta denotă un management deficitar prin faptul că salariaţii de specialitate juridică sunt remuneraţi deşi sunt incompetenţi, nefiind capabili să asigure consilierea juridică necesară. Starea de fapt existentă în acest domeniu este contradictorie, colectivul de specialitate juridică fiind format din specialişti recunoscuţi, cu competenţe largi şi recunoscute, inclusiv în dreptul comparat al muncii. Totodată, considerăm că alte cauze minore, precum: asistenţă juridică la şedinţele CA şi CD, elaborarea statutului Fundaţiei Casa Radio, elaborare statut sindicat etc., puteau fi gestionate de angajaţii Oficiului Juridic.

Din notele nr.408 şi nr.409/22.04.2005, întocmite de Oficiul juridic al SRR, rezultă că s-a colaborat cu următoarele firme în funcţie de complexitatea dosarelor de Instanţa şi de specializarea în domeniu, astfel :
- “Muşat şi Asociaţii” în dosare privind revendicarea de proprietăţi. Firma a obţinut pentru SRR câştig de cauză în păstrarea imobilului din str. Berthelot nr. 71;
- “Nestor, Nestor, Diculescu” în dosarul privind înfiinţarea Fundaţiei Radio Romania;
- “Vilau & Mitel” au acordat consultanţă şi asistenţă în litigii comerciale. Colaborarea cu aceste firme de avocatură a fost aprobată în Comitetul Director, cum rezultă din :
- procesul verbal din 07.01.2001: în care se aprobă înfiinţarea Fundaţiei Radio pentru care se va apela la o firmă de avocatură specializată;
- procesul verbal din 06.02.2002: din care rezultă că urmare a demersurilor Oficiului Juridic pentru recuperarea proprietaţilor deţinute de SRR, s-a aprobat colaborarea cu firme de avocatură specializate;
- procesul verbal din 29.05.2002, prin care se aprobă colaborarea cu societatea de avocaţi “Muşat şi Asociaţii”.

Redam mai jos: situaţia plăţilor către Cabinete de Avocatură pe perioada 2002-2004
Muşat şi Asociaţii - 720.770.023 lei ………….(188.510.588 lei – 2002 ; 484.616.595 lei – 2003 ; 47.642.840 lei – 2004)

Vilău & Mitel - 4.216.702.853 lei …………….(1.499.714.248 lei – 2003 ; 2.716.988.605 lei – 2004)

Nestor, Nestor& Diculescu - 1.493.643.113 lei (48.178.500 lei – 2002 ; 367.904.923 lei – 2003 ; 1.077.559.690 lei – 2004)

Postolache & Asociaţii - 569.475.050 lei……...(138.993.575 lei – 2003 ; 430.481.475 lei – 2004)

Total - 7.000.591.039 lei ………………………(236.689.088 lei – 2002 ; 2.491.229.341 lei – 2003 ; 4.272.672.610 lei – 2004)

Pe facturi explicaţiile sunt: onorarii pentru servicii de asistenţă juridică, servicii avocaţionale, consultanţă juridică, onorariu avocat.
Exemplu: Factura 486/07.11.2002, emisă de societatea de avocaţi “Muşat şi Asociaţii”, are în vedere la facturare :
- onorarii asociaţi 200 USD/ora, fără TVA
- onorarii colaborator 100 USD/ora, fara TVA

iar prestaţia pentru care s-a plătit onorariu de 417 USD pentru 3 ore şi jumătate a fost: “onorarii avocaţiale pentru serviciile de asistenţă juridică si consultanţa juridică, efectuate în legătură cu optimizarea relaţiei juridice dintre canale şi redacţii.

Totodată, spre exemplu, s-au plătit onorarii de 3.213 USD cu factura nr.103/29.03.2002 societăţii de avocaţi “Muşat şi Asociaţii” şi 3.213 USD aceleiaşi societăţi cu factura 319/03.07.2003. Precizăm că cele trei fotocopii puse la dispoziţie nu sunt facturi fiscale. Doar pentru anul 2004 s-a plătit firmei de avocatură “Vilau & Mitel” suma de 2.716.588.602 lei care a pledat în instanţă pentru apărarea intereselor S.R.R. în raporturile cu salariaţii în procent de peste 70% din cazuri.

Primele în bani acordate de preşedinte şi de Comitetul Director par a reprezenta o manieră eficientă de a asigura fidelitatea/complicitatea unor angajaţi în raport cu conducerea – din analiza financiar contabilă reiese modul de funcţionare al sistemului de prime, ex. primele considerabile primite în perioada 2002-2004 de Gh. Verman.

Deplasările Orchestrei Naţionale Radio

Chiar dacă raţiunile acestor deplasări legate de îmbunătăţirea imaginii României par valide, este de observat că unele dintre cele mai importante – precum cel de la Haga - au coincis premeditat cu unele deplasări ale premierului Adrian Năstase. La unele dintre aceste deplasări firma cu care s-a contractat transportul a fost firma SC Marshall Turism SRL a fostului secretar de stat de la MCC, Ion Antonescu.

Cronicile acestor spectacole în presa din ţară au fost publicate în regim de publicitate plătită de către SRR şi se specificau şi prezenţele guvernanţilor de la acea vreme la manifestările respective. În acelaşi timp, la deplasările în străinătate participau şi persoane a căror prezenţă nu era justificată.
Desfiinţarea bibliotecii Radio

Dl Şeuleanu a avut ideea desfiinţării Bibliotecii Radio şi a mutării ei într-un spaţiu (impropriu) închiriat la APACA, propunînd în schimb înfiinţarea în fostul spaţiu al bibliotecii a unui restaurant/bufet pentru angajaţi. Considerăm că este discutabilă decizia de a muta biblioteca într-un spaţiu închiriat la APACA, platindu-se şi 800 de dolari pe lună.

Auditarea activităţii economico-financiare prin firma HARMONY AUDIT

Astfel în perioada 2002 – 2004 auditarea activităţii economico-financiare s-a efectuat de firma Harmony Audit Expert Consulting unde administrator unic a fost d-l ION HORIA NEAMTU care a deţinut funcţia de deputat în Camera Deputaţilor. Cu toate că preşedintele-director general a afirmat la audieri că problema de incompatibilitate aparţine deputatului H. Neamtu, noi considerăm că, în condiţiile prezentate, firma Harmony nu avea voie să participe la licitaţie. Aşadar, SRR avea obligaţia respectării legii la momentul încheierii contractului. De asemenea, acest lucru aruncă un semn serios de întrebare asupra relaţiei contractuale dintre SRR si Harmony precum şi asupra destinaţiei banilor SRR.

Nerespectarea reglementărilor cu privire la licitaţia pentru servicii de curăţenie

S-a constatat încălcarea prevederilor Ordonanţei 60/2001 în cazul licitaţiei pentru servicii de curăţenie.
Nu rezultă cum au fost selectate cele 5 societăţi cărora li s-au transmis invitaţia şi de unde se cunoştea obiectul de activitate. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului rezultă:
- Prest Lorin Company SRL are ca obiect de principal de activitate comerţul cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente;
- Artimex Sport SRL are ca obiect de principal de activitate comerţ cu ridicata al altor bunuri nealimentare.

Întrucât procedura declarată a fost “cerere de ofertă”, Comisia în mod eronat a calificat firma SC Artimex Sport , care a prezentat o ofertă de 46.500 Euro, adica prin încălcarea prevederilor din caietul de sarcini si contrar art. 13 din Ordonanta nr. 60/2001. Nu s-au respectat prevederile art. 13 si 28 din Ordonanta 60/2001 aprobată prin Legea 212/2001.

Comisia trebuia să anuleze procedura şi să procedeze la repetarea acesteia, invitând şi alţi prestatori. De reţinut că oferta SC Artimex Sport a depăşit limita stabilită pentru cerere de ofertă de 40.000 Euro. Rezultă că firma Artimex Sport SRL trebuia descalificată din start la selecţia de ofertă de 40.000 Euro.

- pentru contractul de servicii mai mare de 40.000EUR:
„În cazul în care nu se primesc cel puţin 2(două) oferte corespunzătoare autoritatea contractantă are obligaţia de a repeta procedura , prin transmiterea invitaţiei de participare şi către alţi furnizori, executanţi sau producători de la care există premisele obţinerii de ofertă. Prin execepţie de la alin.2 autoritatea contractantă nu are obligaţia de a repeta procedura în cazul în care a publicat anunţul la alin.2” Rezultă că practic a fost o singura ofertă valabilă, cea a S.C CASA NOVA SRL din Braşov (a lui Madalin Voicu – sm), iar Comisia de licitaţie în mod ilegal a desemnat câstigătoare firma Casa Nova SRL. În această situaţie, comisia de evaluare avea obligaţia de a repeta procedura conform principiilor legale menţionate.

În mod nelegal, se încheie contractul nr. 674/04.06.2004 între S.R. Radiodifuziune şi SC Casa Nova SRL Braşov, prin care se stabileşte :
- art. 4 : valoarea contractului pentru 12 luni este de 39.600 Euro, adică 1.615.125.600 lei;
- art. 8.2 : recepţia prestaţiilor: calitatea prestaţiilor va fi consemnată zilnic în “Raportul zilnic de lucru” de către reprezentanţii desemnaţi ai părţilor”

S-au solicitat rapoarte zilnice de lucru, semnate de reprezentanţii părţilor, dar nu s-au pus la dispoziţie.
Prin acest procedeu s-au angajat în mod cu totul nejustificat fondurile proprii ale S.R.R. prin încheierea contractului şi s-au efectuat plăţi fără respectarea legalităţii.
Componentii comisiei de evaluare se fac raspunzători de nerespectarea parametrilor propriului caiet de sarcini şi de încălcarea prevederilor art.13 si 28 din Ordonanta 60/2001 aprobată prin Legea 212/2002. Totodată răspunzătoare de situaţia creată se face şi persoana care a vizat controlul financiar preventiv.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu