Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

1 mai 2012

"Pe marginea prapastiei" sau cand istoria se repeta


„Cine nu invata din greselile trecutului, risca sa le repete”. Iata ca romanii n-au invatat nimic... Dupa 45 de ani de bolsevism si comunism si dupa inca 15 ani de neocomunism suntem in acelasi loc istoric. Primii 45 de ani au fost cumpliti; asasinate si lagare de munca, suprimarea libertatilor individuale si imbecilizare programata... „Comunistii le-au plantat romanilor pe spinare o piele de iepure”, spunea Petre Tutea, genialul martir anticomunist si zeci de ani romanii au asteptat. Ce? Ba americanii, ba Dumnezeu stie ce... Noi n-am avut „primavara de la Praga” si nici revolta de la Budapesta; noi am avut 10 ani de rezistenta anticomunista in munti. Si au murit ai nostri vreo 200.000. Intr-un final dureros, bolsevicii ne-au „incalecat” si am traversat cea mai cumplita perioada din epoca moderna.
Apoi a venit „mica revolutie”, repede acaparata si acoperita de „lovitura de stat din decembrie”.Era momentul ca romanii sa se trezeasca la viata si sa croiasca un alt drum tarii lor. Dar a venit „Duminica Orbului”, 20 mai 1990 si romanii, aratand ca n-au invatat lectia trecutului, l-au ales presedinte pe ilici (apropo, pe Carlos Sacalul, asasinul comunist il cheama Ilici Ramirez Sanchez); si l-au ales cu 89% din voturi. Raspunsul „carpei kaghebiste” nu s-a lasat asteptat: a urmat masacrul incredibil din 13-15 iunie si manifestatiile bolsevice, eveniment care ne-a aruncat undeva in intunecatii ani ‛50. Dar patru ani mai tarziu, romanii tot pe ilici l-au pus in fruntea tarii... Atmosfera generala era sumbra, perspectivele se redusesera spre zero, oamenii erau blazati si lipsiti de speranta. Se facusera sacrificii la nivelul populatiei, nu si conducatorii care prosperau galopant. Toate acele sacrificii devenisera zero, pentru ca economia avea o crestere de... -5% (minus 5%). Profesorii si medicii erau „campionii” salariilor mici; „trebuie sa-i tampim” pareau a-si zice noii-vechi bolsevici. Legile aveau caracter facultativ pentru indivizi ca D.I.Popescu, Hrebenciuc, Nastase si compania, ca si, mai tarziu, pentru Tariceanu, Organ-baladistul sau Felix si Vantu. Drepturile elementare au incetat a mai fi drepturi pentru opozantii politici; n-aveai voie sa critici sau sa iei pozitie fata de furturile uriase comise din bani publici ca deveneai indezirabil si primeai „vizite” acasa, iar profesional erai desfiintat (sau macar incercau). Telefoanele erau ascultate „legal” pentru ca un Bombonel dadea hotarari de guvern care permiteau asta, iar abuzurile curgeau. Sfidator, Nastase invita opozantii sa-i numere ouale si nimeni n-avea ce face. Ne intorsesem iar in anii negri de dupa razboi. In cei 15 ani urmatori revolutiei, Romania a fost adusa pe marginea prapastiei economice, politice si morale si nimeni nu mai spera la o redresare. Romania devenise ultima tara europeana, undeva in urma Albaniei.
Dar s-a produs minunea: Traian Basescu a castigat alegerile si toata lumea incepuse a spera. La scurt timp, lichelele din spatele usilor inchise au vazut ca nu le ies planurile cu un asemenea Presedinte, asa ca au complotat pentru suspendarea lui. Curtea Constitutionala nu si-a dat girul pentru o asemenea ilegalitate, dar putin le-a pasat bolsevicilor de asta. S-au inhaitat cele 322 de secaturi abjecte, l-au suspendat pe Base, dar populatia nu a confirmat suspendarea. In orice tara normala, o asemenea actiune golaneasca si ilegala ce sfida electoratul ar fi fost sanctionata penal si prin demiterea automata; la noi nu...
Lupta Presedintelui pentru ca Romania sa inceapa a deveni tara europeana pe care ne-o doream cu totii a fost incredibil de dura. Iar Base era singur aproape... Multa vreme, doar PDL si aliatii sai politici l-au sprijinit, dar tu, romanul meu ai stat si te-ai uitat; te-ai uitat ca ti se taie salariul de bugetar, dar n-ai vrut sa vezi ca o guvernare cumplita (Tariceanu) a adus tara in situatia asta, nici ca furtul institutionalizat a distrus economia. Pentru tine contai doar tu; tara – duca-se... Tu, pensionarule agricol, ai uitat ca aveai 30 de lei pensie... Boc ti-a facut-o 320 de lei, dar repede ai uitat si asta plangandu-te de viata grea pe care Emil Boc ti-a facut-o. Si tu l-ai lasat pe Presedinte sa faca el ce-o stii, ca de-aia e in functie; tu ai stat spectator. La fel ca tine si altii care comentau despre viata grea de fiecare zi, desi in fiecare zi faceau asta la carciuma. Nu conta... Presedintele era de vina.
Comunistii au atacat murdar, abject si ticalos, au mintit enorm, dar ti-au susurat in urechi ceea ce tu ai fi vrut sa se-ntample. Iti deplangeau viata grea, dar ei huzureau in palate construite din banii furati de la tine, romanul meu, fratele meu indiferent; iar tu credeai si il acuzai pe Basescu de actiuni pe care instigatorii le comisesera. Vantu a intrat in faliment si Felix este si acum la un mic pas de el din cauza lipsei rambursarilor de TVA, banii aia ramaneau la buget si tara progresa, dupa cum toate organizatiile internationale o confirmau; dar tu nu vedeai, nu auzeai decat ceea ce tradatorii comunisti au vrut sa vezi si sa auzi.
Ti-a pasat de tara ta, romanul meu? Te-a interesat ca pe la tele-vizuini se perinda infractori la ordinea naturala a tarii? Nu. Ai facut ceva cand i-ai vazut instigand la dezordine sociala si anarhie? NU, l-ai lasat pe Presedinte sa faca el ce-o stii, ca de-aia e presedinte. Ca ai stat cu bratele incrucisate, inca nu-i nimic, dar acum, tu, romanul meu il consideri pe el responsabil de toate relele pamantului. Basescu ti l-a adus premier pe ala care iti promitea marea cu sarea si ai sarbatorit evenimentul, calcand legea in picioare si facand gratar in fata blocului. Iti castigasesi dreptul sa incalci si tu legea si te bucurai de schimbare; bucuria nebunului...
Azi, premierul Mickey Mouse iti va anunta lista cu infractorii pe care ii numeste in guvern. Poate iar te vei bucura, poate nu... Ai de ce sa te bucuri: in „camara” guvernului sunt 5 miliarde de euro si 7 miliarde de lei (noi, desigur). Te pune pe ganduri ca, desi banii astia exista, noul premier desemnat declara ca avem „camara plina de datorii”? Nu te pune, sunt sigur, asa cum nici pana acum nu ti-ai pus intrebari. Banii vor apuca drumul buzunarelor largi si secatuite ale „eminentelor rosii”. Iti pasa, romanul meu, ca banii aia, deloc putini vor disparea ca prin farmec si tu va trebui sa platesti „datorii” de ei inventate? Ar trebui sa-ti pese...
 Nici n-au ajuns la guvernare, ca secaturile comuniste au si inceput sa vorbeasca despre suspendarea Presedintelui... E legal asta, romanul meu? Fireste, nu! Ei se plaseaza complet in afara legii vrobind despre o sanctiune pe care o vor (suspendarea), dar vina ce ar trebui sa fie anterioara pedepsei inca nu exista. Iti pasa tie ca asta e tara pe care ti-o construiesc ei? Te intereseaza viitorul pe care aceste lichele ti-l pregatesc? Sa-ti spun ceva, romanul meu: trezeste-te! Trezeste-te acum, nu maine si iesi din letargie. Nu trebuie sa-l iubesti pe Basescu, dar trebuie sa-l sprijini pe Presedintele Romaniei; nu pentru el, ci pentru tine. Poate ca n-ai s-o faci, dar atunci iti spun inca de azi, 1 Mai: vei plange cu lacrimi de sange, romanul meu, dar va fi tarziu. Daca leprele pe care azi le crezi isi vor vedea visul cu ochii si legea bunului plac va domni in Romania, tu, romanul meu si sprijinitorul mut al loviturii de stat vei avea o singura sansa: sansa invinsului – nici o speranta.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu