O primă zi cât un deceniu

Între ilici şi felix e o diferenţă de „stil”. Dacă primul a instalat un sistem criminal, făcut după chipul şi asemănarea lui, al doilea a fost mult mai parşiv şi este mai mult un stalinist feroce, decât un comunist „cu faţă umană”. Se ştie, felix (nu mai fac efortul de a-i ortografia numele conspirativ cu majusculă) e „şarpele” crescut la „sânul” lui ilici, dar metehnele prietenilor săi, cei care spuneau că din „organizaţie” se pleacă doar pe horn sunt vizibile şi în prima zi în care „Il Duce” Crin l-a „pilotat” pe premierul Mickey Mouse.

Faptele „apostolilor” roşii au depăşit aşteptările oricui, aşadar şi mie. Eram convins că revanşa despre care vorbeam nu demult va începe, dar încă sperăm că ea va veni încet-încet, subversiv şi ipocrit. M-am înşelat. Încă din prima zi, Ponta şi „cartelul roşu” au trecut la represalii în stilul anilor ‛50. Anunţul cu schimbarea prefecţilor şi subprefecţilor nu a surprins pe nimeni, poate doar pe cei care chiar credeau că lupii vin la stana doar ca să tundă oile. Surpriza a fost că un guvern al României este capabil să dea o hotărâre prin care să se ia primăriilor PDL fondurile date de la buget de către guvernul Ungureanu, guvern ce repartizase banii fără a ţine cont de opţiunea politică a primarului respectiv. Manevra e vădită: aleşii locali care vor trece în barca puterii comuniste vor fi exoneraţi, că doar primarii PDL sunt vizaţi. Prin cele declarate de către premier, acesta se aşează singur într-o categorie inexistentă până acum în istoria ultimilor 22 de ani: în categoria guvernanţilor care îşi lovesc duşmanul (comuniştii n-au adversari, ci duşmani) politic cu instrumentele executivului. Aici este uşor de detectat  înlocuirea lui ilici cu national-socialistul felix, care se impune în interiorul cartelului prin cumpărarea servitorilor, ameninţări – acolo unde consideră şi prin forţa protecţiei. El imprima azi „stilul” de lucru al mafiei roşii.

Prima zi de activitate a guvernului Mickey Mouse s-a desfăşurat la... tele-vizuini. „Consiglierii” săi n-au pierdut din vedere ca manipularea cea mai bună să face prin imagini, eventual în direct, acum, cât e „boborul” încins de promisiuni. Ponta n-a făcut economie de vorbe. N-a spus nimic de substanţă, dar de vorbit a vorbit. Despre exonerări de plăţi către bugetul de stat, depre pensiile militare (alea „nesimţite”) care vor fi „corectate”, despre salarii reconstituite cu 8% şi despre pensionari obişnuiţi care vor primi în 16(!) tranşe un pol de parale. Sumele oprite pensionarilor din greşeala nu ştiu cui sunt mici, dar chiar şi-aşa, returnarea lor se va face până în... septembrie 2013! Asta dacă nu mor sau dacă nu cumva uită de sume, având în vedere că un guvern comunist este pregătit să mai promită o creştere a pensiilor pentru anul viitor. Cât despre cei 15%, lucrurile sunt clare: dau 8% în iunie, restul... după alegerile generale din noiembrie, adică în decembrie; iar dacă pierd, măcar se consolează că au promis. Dar dacă vor câştiga? Eee, asta să fie problema, că dacă prostimea îi va ţine în continuare acolo, la pârghiile puterii, atunci nu vor mai fi obligaţi să dea cuiva ceva încă 4 ani. Dar nu rămăsese ca toate cele 15 procente totalizează 6 miliarde, din care cinci deja există? Ba da. Şi nu au negociat „la sânge” cu FMI creşterea deficitului din cauza acordării celor 15%? La fel de adevărat. Aşadar, doar deficitul creşte, inflaţia – la fel, dar din cele 6 miliarde dau bugetarilor... doar 3; asta sub protecţia unei negocieri cu organismele financiare internaţionale. Şi restul de „doar” 3 miliarde euro? Cum mai spuneam, vor dispărea în campaniile electorale şi pentru a „hrăni” gurile flămânde ale clienţilor politici care le vor servi comuniştilor.