Arogantul si popa-prostu’

MRU a fost invitat la o tele-vizuina careia nu merita sa-i pomenim numele. Am ezitat, ba chia ram refuzat initial sa ma uit la ceea ce presupuneam ca voi vedea. Intr-un final glorios am decis sa ma uit chiar si la emisiunea unui melc balos: Gadea. Am fost surprins sa-l vad pe primul ministru… Un intelectual real (il stiam de ceva vreme, inca de pe cand era doar … MRU), ironic si deseori arogant, dar fara ca asta sa deranjeze, un personaj foarte placut in conversatie, afabil, educat, dar si cu un discurs dificil, ce nu lasa loc comentariilor.

Initial nu am inteles cine realizeaza emisiunea si cine da interviul ; picasem pe un discurs veninos, de popa iezuit (nu pocait, desi stiu ca la asta v-ati gandit) care acuza, pleda, calomnia, toate de-a valma si fara nici o logica. Argumente ? MRU i le-a cerut, dar limbistul-sef al varanului s-a vazut nevoit sa recunoasca : nu le are. Dar faptele despre care vorbeste, zice MRU, s-au produs sau e o presupunere ? Balbaindu-se, cu o fata ce tradeaza marca retardului, transpirand, realizatorul accepta ca sunt speculatii. Pentru ca naravul din fire n-are lecuire, Gadea a oscilat intre limbile artistic aplicate posteriorului guvernamental si obraznicia nedisimulata, altfel obligatie de serviciu. Sigur pe el, deseori zambind si razand, chiar, de doua ori, primul ministru a facut o instructie iesita din comun cu interlocutorul sau din ce in ce mai distrus de loviturile primite fara menajamente, dar si cu eleganta in acelasi timp. Desigur, pentru Ungureanu, emisiunea din aceasta seara nu e nici o victorie ; n-are nevoie de Gadea pentru a arata o statura intelectuala deosebita, mai ales ca nu acelui limbric trebuie sa i-o arate. Cu toate astea, el este prim-ministru, deci trebuie sa coboare un pic discursul pentru a fi inteles, iar preopinentul este reprezentantul celui mai jegos post de « pe sticla », asadar a fost nevoit sa conduca el ostilitatile pentru ca toata discutia sa nu ajunga in balarii.

Ca orice infantil increzut, Gadea n-a inteles, dar a simtit acut superioritatea indiscutabila a invitatului. A incercat in cateva randuri sa uzeze de un discurs papistas, dar “arogantul” nu s-a lasat pacalit si a contraatacat prin ruperea ritmului adversarului ; l-a bagat in corzi cu elemente pe care le-a utilizat magistral. Vazandu-l la pamant, MRU nu l-a tratat deloc cu menajamente pe lingaul fioros devenit brusc o gaina de ograda. « Imi pare rau ca nu va pot spune toate cate meritau a fi spuse », rosteste zambind victorios « arogantul ». Popa era o carpa veche, de sters pe jos, cu care interlocutorul déjà spalase podeaua studioului…

O tara intreaga a putut vede care este capacitatea limbistica a lui Gadea, dar a fost si o lectie pe care MRU a tinut-o gratis ; nu pentru un handicapat ca directorul tele-vizuinii, ci pentru toti doritorii de « razboaie » verbale (un aviz lui Somnorila, ca sotul lui déjà stie). Ceea ce am avut ocazia sa vedem a fost o piatra de incercare, o emisiune de referinta pentru cei care vor sa predea studentilor de la jurnalism felul in care NU se face presa, dar si rezultatele catastrofale pentru idiotii care cred ca-si pot face o statura profesionala cladita pe limbi si pe pupat mana stapanului. Gadea a avut soarta slugii de duzina : nimeni n-o poate respecta pentru coloana de melc pe care o dovedeste continuu, dar a avut nevoie de un MRU care sa-i dea lovitura definitiva. A fost o emisiune extrem de distractiva, dar si una care a aratat ca primului ministru nu-i sufla nimeni in ciorba.