Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

11 mar. 2012

Sarbatorile crestine

Părintii bisericii au fost siliti să treacă cu vederea şi alte lucruri de-ale păginilor. Numai Paştele - cu sărbătorile  cari se  schimbă, atîrnînd de Paşte - sînt stabilite de biserica creştină, fără să fi avut amestec şi înrîurire  păgînismul la stabilirea lor. Dar sărbătorile statornice, acele cu zi anumită, cad toate în zilele de sărbători ale păgînilor cari s-au  Încreştinat. De ce ? Fiindcă era greu să faci pe păgînii încreştinaţi să se lase deodată şi cu de-a sila de obiceiurile lor din strămoşi, să-şi lepede sărbătorile, să-şi uite idolii lor şi  zeii. Ei trebuiau deprinşi cu încetul. Astfel  s-au lăsat neatinse zilele  lor de sărbători, dar în loc de  zeii lor, cu încetul, s-au rînduit  sfinţi creştini într-aceste zile, ca să fie sărbătoriţi. Toţi zeii păgîni au fost  înlocuiţi cu sfinţi creştini. Iată ce scrie Papa Grigore  cel Mare, către nişte călugări, cari căutau să facă silă păgînilor încreştinaţi ca să se lepede de zeii lor: "Spuneţi lui Augustin că, după multă chibzuire, iată la ce convingere am ajuns, în ce priveşte încreştinarea englezilor. Cu nici un chip să nu dărîmaţi bisericile păgÎneşti ale lor ; ci să daţi jos numai idolii, să stropiţi clădirea cu aiazmă, să clădiţi un altar şi să puneţi icoane. Căci, dacă acele clădiri sînt trainice, noi trebuie să le prefacem din temple păgîne în adevărate case ale lui Dumnezeu, ca astfel  poporul, cînd va vedea că nu i se dărîmă templele, să aibă tragere de inimă spre creştinism, să se întoarcă cu drag de la păgînism spre noi, să cunoască pe Dumnezeul nostru cel blind şi îngăduitor, şi cu atîta mai cu drag să s-adune la biserică, cu cît vor şti că se  adună la locul unde au fost  obicinuiţi să s-adune şi părinţii lor. Oamenilor  inculţi şi spiritelor înăsprite nu le poţi tăia deodată felul lor de viaţă."

Dintre aceste  sărbători, Crăciunul e cea mai de căpetenie. Cum am spus, germanii-păgîni sărbătoreau cu jertfe de vite şi cu jocuri începerea, adecă naşterea anului lor, 9 zile. Cum să facă părinţii bisericii pe germanii-încreştinaţi să se lepede dintr-odată de sărbătorile  acestea? Era cu neputinţă. Deci le-au lăsat, dar le-au dat un caracter creştinesc: au înlocuit "naşterea anului" cu  "naşterea lui Christos". Sărbătorile păgînilor erau solare, adecă sărbătoreau fenomene din natură şi mişcările soarelui. Aşa, tocmai în toiul verii, popoarele nordice aveau sărbătoarea lui Donner, zeul tunetelor, la şase săptămîni după solstiţiu (20  iulie). Sărbătoarea le-a fost lăsată, o are şi astăzi întreaga biserica creştină. Donnar însă a fost înlocuit cu un sfînt, cu Ilie prorocul. Ba chiar şi puterile zeului păgîn, au rămas pe seama sfîntului nostru. Donnar alerga peste nori cu carul de foc, tunînd şi fulgerînd. Iar Ilie tot aşa, în credinţele poporului. Dintre zilele de sărbători ale romanilor-păgîni, mai  însemnată e Parilia, pentru noi. Ea se serba la 21-23  aprile, tocmai în toiul primăverii, la 6 săptămîni după echinocţiu şi cu 6 săptămîni înaintea solstiţiului de vară, şi însemna biruinţa luminii şi-a căldurii asupra întunerecului  şi a frigului iernii. Sărbătoarea a rămas şi la creştini: la 23 aprile, sărbătorim pe eroul care biruie asupra  balaurului  din  peşteri întunecate, pe sfîntul Gheorghe.
 de George Cosbuc

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu