Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

8 iul. 2012

Dictatura – norme metodologice de aplicare


Lovitura de stat nu s-a încheiat; sau dacă s-a încheiat cu suspendarea Preşedintelui, ea e departe de a se fi desăvârşit. Am mai spus-o şi o mai spun: neo-bolsevicii au pierdut pe toată linia. Pariul cu economia e acum o glumă tristă; tot ce au promis „au compromis”, toate reducerile de taxe promise s-au transformat în creşteri de taxe, iar procesul e departe de a se fi terminat. Au declamat mincinos că vor creşte salarii, iar ele au scăzut prin creşterea încă de neoprit a cursului. Pensionarilor le-au promis marea cu sarea, dar le-au tăiat biletele de tratament. S-au lăudat că „incompetentul guvern Boc a pus tara pe butuci”, iar în cele exact două luni de guvernare estimarea creşterii economice a scăzut drastic, iar agenţiile de rating dau perspective negative economiei româneşti. Şi pentru că toate să aibă o „încununare”, în august România trebuie să plătească prima transă de împrumut extern, un „fleac” de 6 miliarde euro. De unde? Colectarea de taxe a scăzut drastic faţă de nivelul obţinut de MRU, de 38%. Guvernul a dat scutiri de taxe fără nici o reţinere şi a creat un mecanism care le dă un pic de popularitate, dar care face să scadă drastic fondurile atrase la buget. Salvarea lor era Banca Mondială, motiv pentru care au şi contractat creditul, la doar o săptămână de la investirea guvernului. Da, BM a aprobat creditul şi a acceptat că banii să fie daţi după dorinţa guvernului de puscariabili, dar între aprobare şi vărsarea banilor drumul a devenit „accidentat”; puţin probabil că în actualele condiţii politice BM să vireze banii promişi, chiar imposibil, dacă privim declaraţiile oficiale ale Departamentului de Stat. „Privatizările” celui mai „cinstit” guvern sunt o altă piatră de moară şi pentru ei, dar şi pentru România; „procedurile speciale” declarate în cazul Hidroelectrica, Oltchim, Transgaz etc. Sunt tot atâtea manevre oneroase prin care infractorii urmăresc trecerea companiilor de stat în proprietatea lor prin divizarea societatilor-mama şi „vânzarea” lor pe bucăţi. Că asta va marca economia într-un mod greu de descris (unii apreciază o scădere a ei de 30%, ceea ce e uriaş), asta nu pare să-i intereseze.

Dacă economic au reuşit să distrugă în două luni ceea ce o ţară întreagă a construit cu sacrificii în 8 ani, politic situaţia e mult mai tristă. Aşa cum se ştie, banda de răufăcători a pus mâna pe putere într-un moment în care n-aveau ce face cu ea; sau măcar aşa trebuia să le spună prudenta. Prevedeam în urmă cu 9 săptămâni (aici) că Preşedintele îl va desemna ca premier, contrar opiniei generale, pe Ponta. Tot ceea ce am spus atunci s-a şi împlinit şi, iată, „guvernul puscariabililor” este acum într-o situaţie tristă. Dacă nu erau bezmetici, dacă nu aveau atâta ură faţă de Preşedinte, cel care n-are glume în program atunci când e vorba despre interesul naţional, comuniştii ar fi câştigat fără efort alegerile locale (nu la acelaşi scor, e drept) şi tot aşa le-ar fi câştigat şi pe cele generale. Era de-ajuns ori să nu accepte Ponta nominalizarea, ori să o accepte dar să guverneze civilizat, că o continuare a politicii duse de MRU. După alegeri aveau tot timpul de pe lume să instaureze dictatura, să-l elimine (tot ilegal) pe Traian Băsescu, după care făceau fix ce doreau din România. Dar nu... Hulpavi şi demenţi, imediat ce au preluat puterea lighioanele s-au aruncat asupra a tot ceea ce putea reprezenta în societate PDL, Băsescu sau libertate de exprimare. Imediat au început intimidările, ameninţările şi vendeta politică, vendeta îndreptată nu neapărat împotriva membrilor de partid PDL, ci împotriva a tot ce putea reprezenta o opoziţie politică, fie şi doar la nivel de idei. La fel de repede au elaborat legi scandaloase (legea alegerilor şi legea referendumului) pe care Curtea Constituţională le-a declarat integral neconstituţionale. Lovitura asta nu i-a surprins pe comunişti; au înlocuit rapid legile cu ordonanţe de urgenţă având acelaşi conţinut neconstituţional. De-acum deja căzuseră pe panta lui „ori-ori”... Fiecare zi a marcat câte o încălcare gravă a Constituţiei şi a legilor în vigoare. Poate peste puţin timp, cineva o să aibă răbdarea să pună în pagina toate aceste încălcări, toate aceste infracţiuni pe care neo-bolsevicii le-au comis şi le comit încă, dar acela nu va fi un analist sau scriitor, ci un procuror. ICR-ul n-a scăpat furiei roşii, mare iubitoare de a-şi subordona tot. A urmat apoi „Monitorul Oficial”, ordonanţa care transforma Curtea Constituţională într-un organism simbolic, ordonanţa privind referendumul şi, bomboană pe coliva lor – suspendarea Preşedintelui. Încălcările grosolane ale legilor, manifestările şi discursurile lor naziste au determinat cancelariile europene, dar şi Departamentul de Stat american şi NATO să ia poziţii fără echivoc. Nimeni din lumea democratică nu poate accepta ceea ce azi se întâmplă în România şi nimeni nu va permite ca într-o ţară de maximă importanţă strategică şi geopolitica să rămână la putere un regim ce manifestă un dispreţ dement şi cinic faţă de orice înseamnă democraţie şi stat de drept.

Acum toată ţara aşteaptă referendumul, dar aşteptarea asta nu e deloc în beneficiul lor. Ştiu, ca şi la locale se vor baza pe falsificarea rezultatelor. N-a acuzat nimeni o falsificare masivă la locale? Ştiu şi mă întreb de ce oare? Indubitabil, la locale fraudă a fost masivă. Buletinele de vot false par a le fi înlocuit pe cele liber exprimate, după modelul „la noi punem, de la ei luăm”. Aşa se poate explica decalajul uriaş dintre cele două principale formaţiuni politice. Să recunoaştem, PDL a pierdut mult din popularitate, dar nu într-atât încât să fie votat doar de către activiştii săi de partid. Oricât ar părea de bizar, nu pot să cred că romanii au orbit brusc, au uitat ticăloşiile comise de comunişti şi le-au dat votul cu o largheţe întâlnită doar pe vremea lui Ceauşescu. Procente de 90% pentru un Piedone care şi-a luat prin fraudă permis pentru toate categoriile sau 65% pentru un infractor că R. Negoita ce datorează miliarde statului român şi e „blindat” de dosare penale sau un MăzăRica Venturiano care a depăşit orice barieră legală sau morală, astea nu mai ţin de domeniul normalului, ci al cărţilor SF sau al falsificării de voturi. Aşa vor să procedeze şi la referendum, iar noi nu avem cum să-i împiedicăm. Atât timp cât Preşedintele a fost suspendat ilegal, netemeinic şi abuziv, cât timp votul a fost viciat de drept prin prezenţa unor incompatibili şi a unui condamnat definitiv la pedeapsă privativă de libertate, orice mecanism democratic rămâne doar subiect de discuţie; la fel de bine se poate da o ordonanţă de urgenţă care să stipuleze că rezultatul referendumului a fost deja stabilit de IMAŞ (institut aflat în proprietatea kaghebistului Teodorescu).

Puciştilor le-a lipsit ceva din ansamblul pe care l-au construit pentru a impune dictatura în România: „normele metodologice de aplicare” a ei, iar această absenţă o vor constata pe pielea lor în curând. Nici vorbă să mai câştige alegerile cu procentele preconizate de ei (80%)... Sunt departe şi de câştigarea lor. Nu, nu pot rămâne la putere pentru a organiza după bunul lor plac alegerile. Da, se grăbesc să le mute cât mai aproape pentru a mai salva ceva din partidele lor, dar, din păcate pentru ei – e prea târziu. Dacă aş fi în locul lor (mulţumesc lui Dumnezeu că nu sunt!) aş falsifica voturile în favoarea lui Traian Băsescu!! Pare o nebunie, ştiu, dar asta ar fi pentru ei cea mai mică pierdere. Înlăturarea lui Traian Băsescu este ilegală şi asta o ştiu toate democraţiile de pe planetă, dar o ştiu şi tot mai mulţi romani. Dacă Base va fi înlăturat, asta ar reprezenta încununarea ilegalităţii fără putinţă de întoarcere, iar acţiunile ulterioare vor duce la o pierdere definitivă a raţiunii de a exista a usl; practic va ajunge o bandă de briganzi, unii în puşcarii, alţii – încercând să-şi scape pielea, pentru că electoratul nu va mai da doi bani pe ei. Aceasta se va întâmpla fără dubiu; din momentul 29 iulie când se va confirma îndepărtarea abuzivă a Preşedintelui, toate conexiunile cu lumea civilizată şi democratică se vor rupe, iar România se va adânci într-o depresiune economică fără precedent. O asemenea situaţie vă reprezenta glonţul pe care derbedeii şi-l vor fi tras direct în viitorul lor politic. Apoi va urma pentru ei neantul şi ruşinea istoriei.

Dacă totuşi se vor gândi să renunţe la suspendare sau să-şi aducă aportul pentru reconfirmarea Preşedintelui, au două soluţii: una ar fi demisia urgenţă şi retragerea într-un colţ de unde să nu mai scoată capul până la alegeri, orice s-ar întâmpla. Aşa ar putea să-şi conserve bruma de procente pe care le mai poate obţine după două luni de abuzuri şi ilegalităţi; că nu toţi autorii loviturii de stat vor mai fi în liberatate la alegeri, asta e o altă treabă ce trebuie să şi-o asume usl; măcar partidul va mai există o vreme... O a doua soluţie ar fi să nu demisioneze şi să coabiteze cu Preşedintele, de data asta onest (ştiu, „onest” la comunişti nu există). Tot o soluţie proastă e şi asta şi i-ar duce la o pierdere răsunătoare a alegerilor organizate chiar de ei. Una peste alta, mai fac o „profeţie”: dacă usl va obţine la alegerile generale un 15% (împreună), le zic să dea de băut şi să înalţe rugăciuni de mulţumire Domnului, dar şansele pentru aşa ceva sunt minime.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu