Referendumul – legitimarea ilegalităţii

Aproape fără să ne dăm seama, intrăm într-un joc periculos. Suntem în faţa unei lovituri de stat comuniste prin intermediul căreia nişte derbedei au pus mâna pe instiutiile statului în cel mai ilegal mod cu putinţă. Preşedinţia Camerelor au luat-o prin forţa şi fără a respecta legea; „actul de acuzare” prin care au cerut suspendarea Preşedintelui întâi că a fost invalidat de CCR şi apoi el nu enunţa o singură fapta pentru care Traian Băsescu ar putea fi suspendat. Ordonanţele de urgenţă pe care plagiatorul Ponta le-a dat încalca şi Constituţia, dar şi deciziile Curţii Constituţionale. Ei şi?! Ei merg înainte şi ne trag şi pe noi în jocul lor. 

Cel mai grav mi se pare că am intrat într-o logică bizară: toată lumea vorbeşte despre şansele pe care le are Preşedintele la referendumul din 29 iulie şi aproape se fac pariuri pe această temă. Pierdem din vedere esenţialul: „suspendarea”, aşa cum este ea definită în Constituţie este o sancţiune care se aplică Preşedintelui în urma unei „încălcări grave a Constituţiei”; aşadar „suspendarea” este ULTERIOARĂ faptei incriminate. Puciştii conspiră la eliminarea lui Traian Băsescu de nişte ani şi, mai aplicat, de două luni. De altfel, varanul nici nu s-a sfiit s-o spună şi nici nu a ezitat să-l ameninţe pe Preşedinte cu suspendarea. În acel moment, nimeni nu formulase vreo acuza susceptibilă a justifica o „încălcare gravă a Constituţiei”, deci felix şi banda lui se plasaseră singuri în afara legii, recunoscând implicit că vor să dea o lovitură democraţiei româneşti.

În pofida semnalelor externe, ferme şi uneori ameninţătoare, bolşevicii au redus rolul Curţii Constituţionale până la un nivel simbolic; ei nu se simt obligaţi să mai ţină cont de deciziile CCR, iar Zgonea o declară chiar cu cinism („acum pot să facă oricâte plângeri la CCR”). Mai mult decât atât, autorii loviturii de stat au trecut la ameninţări cu moartea la adresa unui judecător al Curţii, paradoxal – numit de psd. Paleta infracţiunilor comise până acum pare completă şi doar cenzura presei încă mai lipseşte pentru că România să se afle într-o dictatură de tip stalinist.

Spuneam că mi se pare grav să ne concentrăm pe referendum. Iată de ce: acest referendum ar trebui să fie o consecinţă legală a unui demers la fel de legal de suspendare a Preşedintelui. Dar „suspendarea” nu a fost legală! Nu a fost legală, iar noi ne concentrăm atenţia pe rezultatele referendumului! Cât de mult contează rezultatul, în condiţiile în care ei vor falsifica indubitabil votul? Românii din diaspora vor fi împiedicaţi să participe la referendum, în ţara vor utiliza toată gama de infracţiuni posibile pentru a-l împiedica pe Base să-şi facă o campanie corectă, buletinele de vot vor fi măsluite (şi Preşedintele ştie asta) etc. Mă aştept la o cenzură a presei încă independentă, fie prin presiuni economice, cum deja felix face încercând să oblige firmele să nu-şi facă publicitate la posturile tv care îi sunt potrivnice, fie prin alte mecanisme de cenzură. În loc să vorbim despre rezultatele referendumului ar trebui să vedem că făcând asta cauţionam infracţiunea de suspendare ilegală.

Să spunem în gura mare ca aceasta „suspendare” este, cum o spunea şi preşedintele PPE, o lovitură de stat şi să cerem organismelor europene şi internaţionale să intervină pentru restabilirea legalităţii. Dacă n-o vom face, atunci abuzurile ce se vor fi instalat astfel nu vor cunoaşte limite, iar de aici şi până la arestări politice sau sugrumarea drepturilor fundamentale e doar un pas mic. Ce vom face atunci când ei vor trece de la planul general (cum e cazul suspendării) la planul individual – reprimarea fiecărui roman ce îşi exercita dreptul la libera exprimare? Dacă intrăm în jocul lor în cazul Băsescu, dacă nu ieşim în stradă în apărarea legalităţii, ce să sperăm atunci când ţintele se vor numi Popescu, Ionescu sau Georgescu? Va ieşi cineva în stradă pentru că un Popescu a fost arestat abuziv? Va protesta cineva când un Ionescu va fi dat afară din serviciu pentru că este împotriva lor pe facebook (cazul e real, nu ipotetic)? Ei sunt solidari în prostia şi ticăloşia lor, noi ce aşteptăm pentru a fi? Încă 45 de ani de dictatura roşie?