[„ CITITORII ÎŞI VOR FI ADUCÂND AMINTE..."] de Mihai Eminescu

 Cititorii îşi vor fi aducând aminte că n-am făcut un prognostic tocmai strălucit calităţilor intelectuale ale actualului prezident de Consiliu. Deşi cam demult d. Dim.. Brătianu nu se mai arătase în avanscena vieţii publice, preferând a-şi ascunde în semiumbra misiunilor diplomatice şi extraordinare pretinsele sale calităţi de om de stat, ţineam minte din trecutul d-sale de ministru de resort că tocmai lux ecclesiae nu este, că nici iarba de puşcă n-o inventase ; nici suferise durerile de naştere ale vreunui mare adevăr, dureri ce nu sunt a se confunda nici cu migrena , nici cu guturaiul .

şi 'ntr-adevăr discursul program al d-lui prezident de Consiliu a venit să confirme numaidecât părerea noastră. Câteva pasaje din acesta vor arăta cititorului inteligent aluatul din care e frământat omul nostru de stat.

D-lor deputaţi, permiteţi-mi mai întâi a vă oferi toate mulţumirile mele pentru măgulitoarea amiciţie cu care m-aţi onorat şi aţi bucurat inima mea.

Maiestatea Sa Regele, ţinând seamă de dorinţa exprimată de mulţi din dv., a binevoit a mă însărcina cu formarea noului minister, care are onoarea a se prezenta astăzi înaintea d-voastră.

După această introducere, d-sa urmează cu citirea mesajului regal de numire a ministerului, cu n-rul de registru cu tot.

Întrebarea e când , unde, cum d. Brătianu a fost onorat c-o măgulitoare amiciţie din partea deputaţilor şi când mulţi dintre aceştia şi-au esprimat dorinţa de care M. Sa Regele a ţinut seamă. D. prezident de Consiliu ştie desigur că ceea ce se petrece îndărătul culiselor ca tripotaj , ceea ce pune la cale d. C.A. Rosetti în complicitate cu onor. Carada nu suferă deloc lumina unei serioase şi demne publicităţi . Numai o amiciţie public mărturisită prin susţinerea ministeriului, numai o dorinţă oficial esprimată a majorităţii de a-l avea prezident de Consiliu, numai o cerere oficială a Adunării în favorul d-sale pe lângă M. S. Regele puteau fi obiectul unei mulţumiri publice, obiectul celor dendâi vorbe ale celui dendâi ministru în întâiul cabinet al noului regat. A aduce într-un discurs program mulţumiri pentru ceea ce s-a petrecut la Herdan ori în alt birt , unde nu se adună liberalii în calitate de oameni publici, ci într-aceea de consumatori de băuturi, e, după a noastră părere, o necuviinţă.

Dar iată cum urmează d. prim ministru :

Acum, d-lor deputaţi, negreşit că voiţi să vă dau citire programului nostru ministerial. Mai mult decât oricine, eu doream să facem un program, eu mai cu seamă, care nu ştiu vorbi, doream să vă arăt că mă pricep puţin la scris.

În adevăr, nu sunt vorbitor , dar răul nu este aşa de mare, fiindcă sunt destui vorbitori , oratori, sirene, pe băncile Adunării şi poate chiar pe banca ministerială. Dar, cu toată mâncărimea ce aveam de a aşterne un program, m-am stăpânit şi nu l-am făcut, şi iată pentru ce: în viaţa mea am avut fericirea ca niciodată nimeni să nu-mi zică că nu crede ceea ce i-am spus; şi-mi era teamă ca de astă dată să nu pat acest neajuns, cu atât mai grav că el ar fi venit din partea întregei naţiuni prin reprezentanţii săi.

În adevăr, programele s-au cam deocheat . Pentru aceste motive am crezut că e mai bine să schimbăm sistema şi, în loc să vă promit acum cîte în lună şi cîte în stele într-o frumoasă programă, mai bine, să am să vă dau seamă peste câteva luni de ceea ce voi fi făcut. . . Dar ca să facem această îndreptare trebuie ca fiecare să fie la locul său: hoţul în puşcărie, acei cari speculă binele public în interesul lor în carantină , iar omul onest la lucru. Mai mulţi cu cari am avut ocaziunea să vorbesc la venirea mea la minister mi-au zis că nu vom avea cu cine face aceste îndreptări, căci în ţara aceasta nu sunt oameni oneşti. 

Eu, d-lor, nu împing scepticismul meu pân - acolo şi cred că mulţi sunt oameni oneşti în ţară. Dar chiar dacă aş admite că, în adevăr, n-avem oameni oneşti, [î ]i vom face. Românul are facultatea de-a se schimba cu o mare înlesnire şi în bine şi în rău.

Sunt dar încredinţat că cu o justiţie imparţială şi cu o voinţă energică mulţi din aceia cari până acum treceau că sunt rău nărăviţi se vor îndrepta; şi cu chipul acesta vor deveni utili ţării, şi ei înşişi se vor simţi fericiţi de-a avea conştiinţa împăcată, liniştită.

D. prim ministru , voind să arate că se pricepe niţel la scris, simţea mâncărimea de-a aşterne un program şi de-a promite în el câte-n lună şi-n stele; dar programele s-au cam deocheat.

Iată stil de prezident de Consiliu şi de discurs program , care desigur va avea onoarea a fi reprodus de presa europeană!

Dar caracteristic e pasajul în care d-sa declară că oamenii cari l-au onorat c-o măgulitoare amiciţie şi i-au bucurat inima i-au zis totodată că nu poate conta pe ei pentru a îndrepta lucrurile, căci în ţara aceasta nu sunt oameni oneşti. D-sa nu-i atât de sceptic. Daca nu există oameni, d-sa îi va face cu frica de procuror . De frica procurorului, beţele d-lui Fleva date şcoalelor se vor preface în lemne groase de cer şi d. Fleva însuşi se va simţi fericit de-a avea conştiinţa împăcată, liniştită. De dragul împăcării şi a liniştei conştiinţei (plus frica de procuror ) cucernicul Simeon va administra ţara corect şi părinteşte .

După adâncimea cu care tratează cestiunile interne cată să ne aşteptăm la o tot atât [de] luminoasă espunere a atitudinii cabinetului în afară.

De altmintrelea, atât în afară cât şi în întru, vom căuta a fi pe cât se va putea mai concilianţi şi a da vecinilor binevoitorul nostru concurs în tot ce n-ar atinge propriele noastre interese. Dar dacă cineva s-ar încerca a întrebuinţa silnicia , a atinge un singur păr al României, oh! atunci, puteţi fi siguri, voi apăra-o cu pasiune, cu furia tigresei cari 'şi apără puii, căci şi eu, în curs de o jumătate secol, am purtat pe sânul meu, am încălzit cu a mea suflare pe mândra şi draga noastră Românie.

D. Dim. Brătianu promite vecinilor (împărăţiei Habsburgilor şi celei a Romanovilor) binevoitorul său concurs. Fără îndoială marile puteri vor fi încântate că d. Brătianu catadicseşte a avea atâta bunăvoinţă cu ele.                        

Altceva este daca s-ar atinge un păr al României!

Pân' acum ştiam că România e o noţiune geografico - politică ; c-ar fi păroasă nu ştiam încă. Ba mai mult încă, ea este puiul d-lui Brătianu, căci el i-a fost doică cinzeci de ani şi o va apăra, nu ca un tigru, ci ca o tigresă .

Stil de prim ministru şi de discurs program !

Când cineva şi cunoaşte cusurul de-a nu putea vorbi într-un mod demn şi potrivit cu împrejurările şi când are nenorocirea de-a fi numit ministru prezident se mărgineşte la acel stil sobru şi sans accent pe care-l obicinuiesc oamenii de stat ce nu au darul vorbirii şi care se numeşte stil oficial. Acest stil e sărac în adevăr şi abstract , dar are avantajul de-a nu fi ridicol. Nu ştim daca d. Brătianu [î ]şi închipuieşte ce efect va face mâncărimea d-sale, perii României şi furia de tigresă , spuse de la înălţimea la care se află [ş]i reproduse în ziarele europene!

Tot bătrânii înainte, bătrânii din veacul al şaptesprezecelea! Ce lipsite de demnitate internă şi formală, ce comune sunt aceste espectoraţiuni când gândim că e primul discurs program al primului cabinet al regatului!

Pentru a şti ce însemnează a vorbi demn şi totuşi întrebuinţând figuri, i-am recomanda d-lui Dim. Brătianu citirea prefeţei ce-o face Miron Costin Cronicei sale. Şi din el vorbeşte durerea de ţară şi iubirea neamului, dar amândouă sunt adevărate şi de aceea el află forma adevărată, demnă, lipsită de afectaţie ! Cine afectează în espresia sentimentelor sale dovedeşte că mai nu le are, mai nu e în stare a le avea!

[1 mai 1881]