Distanţarea botniţelor

    Se spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită şi cine sunt eu să contrazic asta?! În Europa şi în lume, această realitate este vizibilă, dar nicăieri ca la noi... Românii sunt mai proşti decât le spunea populist Ceauşescu şi mai deştepţi decât îşi imaginează conducătorii lor. Singura problemă e ca proştii aplaudă, pe când deştepţii, mult mai puţini, nu se hotărăsc să-şi impună punctele de vedere, aşa că nu iau atitudine. De 30 de ani, România e condusă de o gaşcă de derbedei, obedienţi şi agramaţi, dar nimeni nu pare deranjat de asta. „Noua” garnitură de măscărici guvernamentali, de departe, este formula cea mai halucinantă dintre toate, dar şi cea mai uşor de „citit”, ca intenţii de viitor.

În fruntea echipei guvernamental-parlamentară figurează pateticul Pinocchio, dar el nu e decât o păpuşă relativ însufleţită, un foarte prost interpret al unui rol bun pentru un actor cu experienţă. Cum nu ştie să fie aşa ceva, prestaţia e groaznică, populistă, stridentă, poate şi pentru că e presărată cu un autoritarism de mucava. Primul său măscărici baladist este un arlechin mereu depăşit de rolul pe care ar trebui să-l joace şi la fel se întâmplă cu primul finanţist pafarist al „guvernului meu”. Numitorul lor comun nu e doar completă inutilitate, ci şi minciuna cea mai idioată, pe care toţi o diseminează cu generozitate, minciună pe care nu sunt capabili s-o gândească. Să vedem despre ce e vorba...

Cu 3 săptămâni înainte de terminarea stării de urgenţă, Pinocchio ne-a anunţat că pe viitor, „cel puţin până anul viitor”, vom fi obligaţi să purtăm „botniţa lui Iohannis”, păstrând „distanţa socială de 2 metri”. Fireşte, nefiind decizia unui preşedinte, anunţul ar fi trebuit făcut de către primul arlechin guvernamental, dar depăşirea de atribuţii cu acordul psd, de multă vreme a devenit o periculoasă obişnuinţă. Anunţul s-a concretizat într-o lege, dar şi în neconstituţionala stare de alertă declarată recent. Lăsând deoparte asta, anunţul cuprinde o minciună („aşa au stabilit specialiştii”) şi două fracturi logice. Prima fractură este că „botniţa lui Iohannis” apare ca obligativitate, în perioada declarată de „relaxare”, pentru că anterior nu era deloc obligatorie. O a doua fractură logica şi cea mai gravă, este că două persoane aflate într-un spaţiu închis, ori păstrează „distanţa socială”, ca şi în perioada stării de urgenţă, ori sunt obligate să poarte botniţe, caz în care „distanţa socială” devine inutilă. Cele două concepte epidemice se exclud reciproc, în orice sistem logic, nu şi în fractura neuronală guvernamentală. Insidios, „botniţei lui Iohannis” i se alătură şi alte produse „epidemice”, încă facultative: mănuşile şi ochelarii. Pentru a pregăti introducerea noilor viitoare obligativităţi, aparatul de propagandă menţionează mănuşile, aproape „întâmplător”, ochelarii fiind deja prezenţi, alături de botniţă, în afişele din transportul în comun bucureştean. „Specialiştii” virusologi români, încă nu sunt în concordanţă cu medicii OMS, organizaţie care recomandă botniţa „doar dacă aveţi în grijă un bolnav de covid”.

Guvernul ar fi trebuit să facă un lucru elementar: să informeze populaţia despre modalitatea de transmitere a „virusului”, dar asta nu s-a întâmplat. Niciun studiu acceptat de majoritatea lumii medicale internaţionale, nu a fost prezentat prostimii obligate să aplice halucinantele „măsuri” ale unor saltimbanci deloc dedaţi cu cogitarea. Pe plan internaţional, medicii au fost de acord, cei mai mulţi dintre ei, că „virusul” este unul de contact. Voci autorizate au arătat că transmiterea prin aerosoli este imposibilă, de unde şi concluzia OMS referitoare la purtarea botniţei. Cine n-are ce face şi priveşte lucrurile în profunzime, va observa că echipa dictatorială a adoptat o formulă care „mulţumeşte” pe toată lumea: „virusul” se transmite şi prin contact, dar şi prin aerosoli, ceea ce e imposibil, atât logic, cât şi medical.

Dar măscăricii care ne conduc, nu sunt deloc interesaţi de logică, medicină sau sănătate... Ei ştiu că au de implementat dictatura, folosind pretextul covidian. Nici nu le pasă dacă sunt crezuţi sau nu, pentru că au elaborat toate măsurile coercitive pentru a se asigura că afacerile lor subterane nu vor avea de suferit, iar populaţia va fi determinată să rămână obedientă. „Relaxarea” atât de mult anunţată este şi ea, la fel de bipolară ca şi emitenţii ei: se deschid hotelurile, dar nu şi restaurantele, se deschid cabinetele stomatologice, dar nu şi cabinetele medicale individuale. Dacă legea va fi constituţională, ea va introduce şi un alt paradox: nu se deschid restaurantele, dar se deschid terasele.

Starea de alertă, aşa cum apare ea acum, este o culegere de ordonanţe militare din perioada anterioară, din care a dispărut restricţia de mişcare, dar locul ei a fost luat de alte restricţii. Numitorul comun al celor două stări rămâne „absenţa transparenţei decizionale”, care permite guvernului să dea preferenţial contractele, fără licitaţie, atât clienţilor pnl, cât şi celor ai psd (cazul Dracea).

Dar cât va dura această stare de urgenţă rebotezată? Aparent, conform legii, ea va dura 30 de zile, putând fi prelungită cu încă 30 de zile. În realitate, starea de alertă poate fi prelungită „ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea”, păstrând ca variantă alternanţa stare de alertă – stare de urgenţă etc.: „Măsurile aplicate pe durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României” (art.7 din legea referitoare la starea de alertă), dar şi „Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020”, conform art.24.

Cum şi discursul lui Pinocchio previzionează o permanentizare a stării de alertă/urgenţă, „cel puţin până anul viitor”, dar şi parlamentarii care au adoptat legea au făcut asta, e absolut clar că obiectivul comun este dictatura cu aparenţă sanitară şi nimic altceva. Ca un corolar, tot în numele unui „bine” comun, vor impune şi vaccinările obligatorii, cu efecte pe care legiuitorul nu şi le asumă, ca de obicei. Lista obligativităţilor este şi va fi nesfârşită, lichelele din fruntea statului fiind preocupate de exerciţiul dictaturii, nu de sănătatea populaţiei (este larg cunoscută absenţa Eutyrox-ului, absolut vital celor cu afecţiuni tiroidiene, medicament recunoscut ca importat, de către măscăriciul de la Sănătate, dar destinat NU populaţiei, ci... exportului, fără să ştim unde). Despre efectele secundare pe care le are purtarea botniţelor, despre dermatitele de contact care apar foarte des, măscăricii guvernamentali nici nu pomenesc, nicidecum să-şi asume responsabilitatea tratării lor. Practic, populaţia este obligată să scoată bani din buzunar, pentru a cumpăra „botniţele lui Iohannis”, după care, n-are decât să-şi trateze afecţiunile generate de aceeaşi obligativitate. Doar de-aia e dictatură...

Read More

Pinocchio şi dictatura Păcălicilor săi

   Ceea ce e acum în desfăşurare, din ce în ce mai limpede, este dictatura unei majorităţi, împărţită de formă în „putere” guvernamentală şi „opoziţie” parlamentară. Cele două entităţi sunt legate ombilical şi coexistă armonios, cu tot spectacolul televizat. Actualul guvern de măscărici este rezultatul întârziat al dărâmării, de către psd, al propriului guvern Dăncilă. Acţiunea nu a fost nicidecum singulară, astfel că psd a şi contribuit la instalarea „guvernului Ludovic I”, ca şi al celui de-al III-lea. Tot psd, perfect conştient de efectele prelungirii stării de urgenţă, a votat-o fără multe probleme. CCR a stabilit că primul decret prezidenţial de declarare a stării de urgenţă a reprezentat o depăşire a atribuţiilor prezidenţiale, dar psd s-a făcut că nu citeşte informarea Curţii. Aşadar, pnl şi psd s-au întâlnit în aceeaşi gaşcă de interese şi de hoţii bugetare...

Pentru că a venit vorba despre hoţii, aparatul de propagandă al usl îl blama pe un oarecare Dracea, care, spuneau irealiştii, e născut la Moscova şi a primit licitaţii trucate din partea psd. Da, asta anul trecut, dar anul ăsta le-a primit de la... pnl! Practic, hoţia a rămas, doar că se îndestulează cu prioritate liberalii, cei care anul trecut erau în plan secund.

Subiectul predilect al presei de partid este, indubitabil, starea de alertă. Deşi ea este doar o stare de urgenţă uşor cosmetizată, linia directoare, numitorul comun între psd şi pnl, rămâne dictatura de grup infracţional, cea care şi-a subordonat absolut toate instituţiile statului, a acaparat toată mass  media şi care acum exercită prin toate pârghiile, autoritarismul specific unui stat poliţienesc. Nici nu e greu, atât timp cât populaţia nu are drepturile fundamentale şi mai e şi suficient de apatică pentru a reacţiona. Dacă nu va decide altfel CCR, noua stare veche va fi implementată de pe data de 17 mai, fără să ştim pentru cât timp. Nelu Tătărelu spunea că „din 15 mai va începe testarea în masă a populaţiei”. De ce atât de târziu? Pentru că mai sunt oameni care răcesc vara, putând fi „depistaţi” ca... pozitivi covidieni, motiv suficient pentru ca starea de alertă să rămână până în toamnă, când se va transforma în... altă stare de urgenţă, continuatoare a măsurilor stării precedente. De altfel, Pinocchio ot Cotroceni ne-a anunţat de 3 săptămâni, că „botniţele lui Iohannis”... „vor fi obligatorii, cel puţin până la anul”. Aşadar, totul e mult mai limpede... Suntem prizonieri în ţara noastră, aşa cum eram în „epoca de aur”, deposedaţi de drepturi fundamentale şi victime ale unui aparat poliţienesc deloc justificat ca desfăşurare. Nimic nu mai e legal şi niciuna dintre măsurile luate de păcălicii guvernamentali, nu are o bază medicală. Totul e legea bunului plac guvernamental, un parlamentar liberal recunoscând cinic că au şi un „plan B”, pentru cele 3 zile de hiatus dictatorial. Foarte posibil, aceste zile „libere” nu au apărut întâmplător, atât timp cât decizia fusese luată încă acum 3 săptămâni, deci primul măscărici al guvernului ar fi avut timpul necesar pentru a înainta proiectul, astfel încât să fie adoptat încă de pe 14 mai. Se va întâmpla ceva în acest scurt interval de timp? Poate o demonstraţie organizată de usl, poate cu totul altceva, dar ceva se va întâmpla... Şi nu ceva bun pentru noi, ci tot pentru clica dictatorială.

Read More

Starea de dictatură

 La început a fost starea de urgenţă, stabilită în CSAT, când încă nu aveam niciun pacient covidian. Această premeditare a stării, coroborată cu suspendarea la CEDO a drepturilor şi libertăţilor, fără ca ele să facă obiectul unei legi, cum prevede Constituţia, a fost dovada clară că se instaurase dictatura. Deşi Consiliul Europei a criticat neinformarea populaţiei în legătură cu suspendarea considerată nenecesară, de către Consiliu, Pinocchio de la Cotroceni şi-a continuat discursul ipocrit. Cu toate astea, cei mai mulţi au considerat că termenul e prea dur şi, poate, exagerat. Zilele din urmă fac dovada că nu era decât crunta realitate... Pentru purişti, haideţi să vedem cum stăm noi, în context European şi apoi să vedem dacă termenul e realist sau nu.

Italia, ţara cel mai greu lovită de “virus”, a început deja relansarea economiei şi relaxarea măsurilor restrictive. Spania, cu peste 1.000 de îmbolnăviri pe zi şi, evident, cu mulţi morţi a început relaxarea de azi. Guvernul spaniol şi-a obligat cetăţenii să poarte măşti în transportul în comun, motiv pentru care a decis să pună măştile la dispoziţia populaţiei cu titlu GRATUIT, nu contra cost, ca în România. Va rămâne de neînţeles de ce actuala dictatură a ales să trimită 90.000 de măşti în Spania. Austria, Franţa şi Germania au ales şi ele să relaxeze presiunea pusă pe populaţie, iar Danemarca a făcut acelaşi lucru după doar o lună de restricţii. Suedia, se ştie, a adoptat o poziţie diferită şi ea s-a dovedit corectă: nu a izolat populaţia, dar a luat măsuri de protecţie. Astfel, Suedia a devenit lider european în lupta cu covidul.

Acum să vedem ce s-a întâmplat şi ce urmează la noi... Proiectata în CSAT stare de urgenţă este, de departe, cea mai dură din Europa, cele mai multe măsuri impuse de ordonanţele militare semnate de civilul de la Interne, fiind după chipul şi asemănarea emitenţilor: haotice, fără nicio bază ştiinţifică, lipsite de sens şi, deseori, abuzive. Nu a explicat nimeni de ce este interzisă circulaţia după ora 22... Doar pentru că acesta e modelul sovietic al dictaturii? Suntem pe primul loc mondial la... amenzile primite de populaţie, în numele binelui comun: peste 300.000 de persoane au primit amenzi ce depăşesc 120 milioane euro, subiect dezvoltat şi de presa americană.

Acum, după ce ţuţării de partid au pregătit terenul cu „ştiri” halucinante, Pinocchio face un nou anunţ, în fapt – o şmecherie de joasă speţă: starea de urgenţă va fi înlocuită cu... starea de alertă! „Şi cu asta, ce-am făcut?”, spunea cândva Constantin Tanase... Diferenţa dintre noţiuni e că miliţia îşi încheie atât de lăudata, de către Pinocchio, activitate de hărţuire a populaţiei... Asta doar pe stradă, pentru că o vom găsi în transportul în comun, însoţind controlorii. Ce amenzi pot aplica astfel, încă nu e limpede, dar nu mă îndoiesc că vom vedea. Zic să nu ne aşteptăm ca abuzurile miliţienilor să înceteze, atât timp cât ele doar îşi schimbă locul unde se produc. Tot neclar este cum vor putea impune purtarea „botniţei luiIohannis”, ca să nu mai spun că hotărârea nu are absolut nicio bază ştiinţifică. Restul restrângerilor rămân neafectate, ca atunci când îi dai drumul vitei din grajd, dar numai în curte, cât să facă un pic de mişcare. „Din 15 mai vom intra în stare de alertă”, a anunțat Pinocchio, deşi el nu are nicio treabă, legalmente vorbind, cu starea de alertă, ci doar cu cea de urgenţă. Această nouă stare ar trebui aplicată de autorităţile locale, cu aprobarea celui mai cunoscut prim miliţian aproape alfabetizat. În realitate, starea de alertă va fi un „bun” instrument prezidenţial, pentru că el e şi preşul primarilor şi al prefecţilor, iar drepturi nu avem, cum nu avem presă, justiţie, economie etc. Altfel spus, starea de alertă este o stare de urgenţă, care nu relaxează nimic altceva decât mişcarea simplă. Aşadar, ordonanţele militare vor fi înlocuite de OUG, adică aceeaşi Mărie, cu altă pălărie, altă situaţie fără corespondent în Europa. Având în vedere că primul măscărici şi sluga sa de la Interne, nu sunt deloc siguri că schimbarea stării va aduce şi dispariţia declaraţiilor şi libertatea de mişcare, lucrurile sunt mai simple decât păreau. Adică se continuă starea de urgenţă, sub un alt nume şi cu un alt centru de comandă formal. În acest fel, statul comunist, în pofida întregii Europe, îşi continua starea de dictatură!

P.S. Pinocchio o fi ştiut ce urmează, încă de când i-a fost scrisă cartea „Pas (de două săptămâni) cu pas (de încă două săptămâni)”? Că dacă o scria el, o termina în 2024.

Read More

Pinocchio şi România cea de pe urmă

   Despre premeditarea stării de urgenţă, am scris (vezi link la finalul articolului), dar poate că nu strică o aducere aminte... În 26 februarie, Pinocchio de la Cotroceni convoca CSAT. Printre altele, în acea şedinţă s-a decis instituirea stării de urgenţă, deşi în ţară nu aveam nici măcar un caz de coronavirus, aşa cum chiar Pinocchio a spus, în declaraţia sa la ieşirea de la şedinţa CSAT. Despre decizia luată – nicio vorbă. De altfel, Pinocchio s-a specializat în minciună prin omisiune... Şi a venit ziua declarării stării de urgenţă, zi în care a fost făcut public decretul prezidenţial de instituire a dictaturii. În decret scria care sunt bazele juridice ale declarării stării de urgenţă: Constituţia României şi... Hotărârea 30/2020 a CSAT, cea din 26 februarie! Aşadar, premeditarea este evidentă, deoarece în momentul adoptării deciziei CSAT nu exista forţa majoră care să o justifice. Cum încă nu era suficient, o zi după decretul prezidenţial, România a notificat CEDO că activează derogarea de la art.15 din Convenţia pentru Drepturile Omului, adică drepturile şi libertăţile în România, se suspendă pe o perioadă nedeclarată. Consiliul Europei a protestat degeaba, spunând că starea de urgenţă, nu presupune şi suspendarea drepturilor omului şi a criticat România pentru absenţa anunţului public al derogării... Pinocchio nu ar fi putut justifica acţiunea, aşa că a trecut-o sub tăcere. Declararea stării de urgenţă a avut la bază, măcar un studiu al unei comisii medicale specializate? Nu. Tot ce putea fi „medical” au fost diverse alegaţii, dovedite ulterior ca fiind speculaţii medicale. Aşadar, urgenţa s-a dovedit a nu fi o urgenţă... Claustrarea în case nu a avut nicio bază, nici ştiinţifică şi nici de alt fel, dar a fost aplicată idiot, ca o măsură imposibil de dovedit ca utilitate.

Dar sarabanda abuzurilor era doar la început... Au urmat ordonanţele militare semnate ilegal de un civil, Vela, care au instituit un sistem abuziv de amenzi, ce au uluit presa mondială, până în SUA. Formulate relativ, ordonanţele au deschis drumul miliţienilor dispuşi să aplice o decizie, aşa cum îi taie capul. Astfel, bătrâni cu pensii de 700 lei, au primit amenzi de 2000, pentru „vina” de a fi întârziat 10 minute peste intervalul orar discriminatoriu, stabilit de gaşca instalată în fruntea instrumentelor de forţă ale statului sau pentru că au şters data, punând una nouă. Aceste „declaraţii pe proprie răspundere” sunt şi ele ilegale, pentru că nu se poate să-ţi dai singur declaraţia. Aceasta se întâmplă doar în faţa organelor abilitate de lege să ceară şi să primească o asfel de declaraţie. Instrumentul îşi pierde sensul, atunci când cetăţeanul o scrie acasă, pentru ca la întoarcere să o arunce la gunoi. Care este rostul ei, atât timp cât nu e contabilizată nicăieri? Ceea ce scrie în declaraţia mea, pot foarte bine să-i spun miliţianului care mă opreşte, ca în Italia, bunăoară. Suma ce urmează a fi colectată din amenzi a atins un nivel de neimaginat, ce trece de sută de milioane de euro, bani luaţi de la cei care oricum au fost izolaţi abuziv, cu încălcarea flagrantă a dreptului de liberă circulaţie. Iar Pinocchio a lăudat „patriotismul” miliţienilor, pentru aceleaşi amenzi abuzive.

Dar ordonanţele militare (de ce militare, dacă legea a stabilit că în caz de stare de urgenţă, toate instituţiile statului se subordonează Ministerului de Interne, care e civil?) au avut şi o „virtute”: primii care le-au încălcat, au fost chiar emitenţii lor din clica lui Pinocchio. Au declarat Suceava ca oraş închis din cauză de covid şi a doua zi, cu acceptul guvernului, avioanele cu muncitori agricoli plecau spre Germania, de la... Suceava! Afacerea „muncitori pentru Europa” a continuat, netulburată de ordonanţe, subiecţii nemaifiind obligaţi să păstreze „distanţa socială”. Una dintre ordonanţe spunea explicit că exporturile de grâu, porumb, orez etc. sunt interzise, pentru ca a doua zi, primul arlechin baladist al guvernului să nuanţeze: exporturile sunt interzise doar în afara UE. Cine a stabilit toate astea, rămâne un mister, dar e clar că vorbim despre entităţi cu interese divergente, chiar dacă intelectual sunt la fel: zero. Concomitent cu ordonanţele, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT emite un ordin: „Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportată ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se supecteaza că au favorizat evoluţia severă a COVID-19. COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”. Toate acestea seamană cu un haos căutat, realizat tot cu premeditare.

Colacul peste pupăza dictaturii a fost declaraţia mincinoasă a lui Pinocchio, că în 15 mai se va relaxa puşcăria pe care a creat-o ilegal şi că populaţia va ieşi din casă fără idioatele declaraţii pe proprie răspundere , iar hotelurile se vor deschide, însă nu şi restaurantele (altfel, o imbecilitate). A doua zi, primul măscărici al guvernului spunea cu subiect şi predicat, că pe 15 mai, starea de urgenţă va fi ridicată, pentru ca tot el, câteva zile mai târziu, să spună că Pinocchio s-a referit doar la ieşirea din casă, în localitatea de reşedinţă, nu şi între localităţi, caz în care vom avea nevoie în continuare de... declaraţii. Rezultă limpede că starea de urgenţă nu va fi ridicată, ci doar un pic relaxată. Şi iar se impune întrebarea: „pe baza cărui studiu se iau aceste decizii?”. Miştocăreala dictaturii de bâlci e deplină! După ce am fost privaţi de drepturi elementare, în numele unui iluzoriu „bine” colectiv, dictatura se permanentizează, prin noi şi noi decrete prezidenţiale, cu largheţe aprobate de Marea Adunare Naţională. Ridicolul morţilor de cancer, diabet etc. şi declaraţi ca decedaţi covidieni este completat cu călcaţii de tren, morţi şi ei de covid, dar şi de „descoperirea” că o persoană decedată în urmă cu o lună, a murit... tot de covid!

Presa internaţională a râs de România, după ce Pinocchio a minţit în conferinţă de presă, că în Franţa s-ar fi deschis experimental şcolile dintr-o regiune, declaraţie contestată ferm de Ministrul Educaţiei din Franţa. Dacă se făcea de râs pe sine, râdeam şi noi, dar mergeam veseli înainte. Dar n-a fost aşa... Pinocchio, în calitatea sa de preşedinte a făcut declaraţia mincinoasă, deci de reprezentant al fiecăruia dintre noi. Nu de un mincinos patetic a râs mapamondul, ci chiar de noi, pentru că am permis ca o căzătură să ajungă într-o asemenea funcţie de stat, pentru care este complet nepregătit. Iar starea de urgenţă va continua, la fel şi suspendarea drepturilor noastre, din ce în ce mai relaxat, până în septembrie când e proiectat „al doilea val” covidian, când starea de urgenţă se va înăspri „pas cu pas”, motiv pentru care Pinocchio a anunţat că trebuie pus la punct, în această vară, un sistem de învăţare online, pentru elevi. De-aia „viaţa nu va mai fi la fel”? Pentru că Pinocchio şi stăpânii săi moscoviţi, au proiectat o stare de urgenţă (adică dictatură, în cazul nostru) perpetuă? Cine îşi iubeşte libertatea, cine vrea să lupte pentru drepturile sale furate de către nişte păcălici, va ieşi în stradă, la fel ca în restul Europei, imediat după 15 mai. Cei care iubiţi lanţurile – „staţ acasă”.

Read More

„Viaţa nu va mai fi la fel”

Cu toţii am auzită această idee, deseori obsedant, dar cred că nu mereu am înţeles-o cu adevărat. După ce a trecut cutremurul din 4 martie 1977 şi după ce au fost înlăturate efectele sale tragice, viaţa a revenit la normal, la aceeaşi normalitate anterioară cutremurului. În general, doar războaiele mondiale au schimbat viaţa europenilor, uneori drastic, alteori neînsemnat, în funcţie de popor. De această dată, lucrurile nu stau deloc la fel... Nu avem parte de un război mondial şi nici de o calamitate naţională, ci de... previziuni certe! Contradicţia în termeni ascunde un plan, atent pus la punct, deşi prea transparent pentru unul făcut profesionist.

Manipularea nu se bazează pe prostie, ci pe lipsa de informare premeditată. Astfel apare întrebarea,  justificată, „de ce viaţa n-ar fi la fel ca înainte”, dacă tot dispar cauzele care au dus la schimbarea ei? Aici avem noutatea... Chiar dacă preşul cotrocenian nu e Mafalda şi nici sluga sa baladistă nu e, totuşi ei se bazează pe ceva, pentru a propovădui schimbarea ireversibilă, acea schimbare inexistentă în istoria planetei, cel puţin nu brusc. O idee strecurată sau scăpată de propaganda de Partid, spune că această criză pseudo-sanitară se va termina, atunci când or să dispară cazurile de covid! Dar e posibil aşa ceva? Fireşte că nu, pentru că omul nu a reuşit să elimine răceala, viroza, gripa sau pmeumoniile din reţetarul naţional şi universal. Pe asta se şi bazează noile Mafalde, propovăduitoare a „sănătăţii naţionale”: ca niciodată răcelile nu or să dispară, deci ei sunt liberi să instaureze o „nouă ordine” naţională, de inspiraţie moscovită. Ştiu, pare halucinant, la o primă vedere, dar la a doua – nu mai e deloc aşa...

Ilegala stare de urgenţă, printre altele, a pus în prim plan o interdicţie de nimeni explicată şi neînţeleasă: între orele 22 şi 6 dimineaţa, circulaţia persoanelor este interzisă. De ce? De ce acel interval orar are un alt statut decât restul zilei? Nu a spus nimeni, tot aşa cum nimeni în Europa nu a mai făcut o asemenea restricţie, în afară de câteva dintre ţările foste sovietice. Nimic nu e întâmplător... O astfel de restricţie nocturnă este strict apanajul dictaturilor de tip sovietic, care însoţeşte o stare de urgenţă declarată naţional şi prezenţa în alte ţări europene, doar în situaţia declarării stării de război în acea ţară. La noi, „inamicul” e inventat, pentru ca dictatura să se permanentizeze, fără a elimina presiunea pusă pe organismul social. Pentru un popor debil, lungirea lesei dictatoriale este o adevărată „relaxare”, fără a lipsi avertizarea prezidenţială, ca oricând, lesa poate fi la fel de strânsă cum a fost anterior. Vestea „bună” e ca staff-ul dictatorial a făcut un pas înapoi, fără motiv: doar vor lungi lista motivaţiilor pentru care putem ieşi din casă.

Până la lesă, Matrioshka de la Cotroceni iese pe sticlă ca să ne spună, cu obişnuita sa aroganţă, ca după ridicarea stării de urgenţă şi până la anul (şi la mulţi ani?) „este obli-ga-tooriu” să purtăm, în spaţiile închise, „botniţa lui Iohannis”. Dar de ce în perioada izolării, timp de 2 luni, botniţa nu a fost obligatorie şi, dintr-o dată devine? Nu e greu de înţeles, cu toată lipsa de logică manifesta la prima vedere... „Botniţa lui Iohannis” nu este o necesitate imperioasă şi nu e obligatorie nici acum, în Europa. Botniţa este doar o afacere de Partid, de unde şi necesitatea obligării populaţiei de a o purta. În lunile de izolare, rezervele de care se ocupase Arahat, erau goale, deci nu se putea impune purtarea ei. Încă de la începutul stării de urgenţă, populaţia a rămas tablou în faţa unei ştiri furnizate de aparatul de propagandă: mai multe firme care aveau cu totul alte obiecte de activitate, au primit bani grei pentru  confecţiona măşti sanitare. Printre ele se număra „Romarm” , firma de stat producătoare de armament, dar care fabrica „15 milioane de măşti pe lună”, la Uzina Mecanică Dragomireşti, dar şi „Romwine Coffee srl”, societate care se ocupa de vânzarea de alcool şi tutun, cea care a primit 12,6 milioane euro, pentru a produce măşti, deşi le-a vândut la un preţ dublu. Ce are de spus ministrul Virgil Popescu, cel care a aprobat şmecheria? „Împreună facem România bine”.

O altă companie care a trecut la fabricarea de botniţe, este şi Taparo, unul dintre principalii furnizori de... mobilă pentru IKEA şi care exportă majoritatea producţiei (90%). Aflăm, deloc cu surprindere, ca Dragoş Pîslaru, fostul ministru din guvernul Cioloş este membru al Consiliului de Administraţie al Taparo şi înţelegem trecerea societăţii de la mobilă la botniţe iohaneziene. O altă companie producătoare de botniţe este Coramed, care deţine şi cel puţin o clinică, dar şi unităţi de producţie de materiale sanitare. Coramed are sediul social în Bucureşti, dar sediul administrativ este la... Sibiu. Despre firma soţilor Cosman, fostul ministru al Sănătăţii, cel plecat înapoi la Sibiu, din cauza unei prea mari apropieri de clinica finului lui Plăvannis, spunea: „Astăzi s-au produs primele 5.000 de măşti în România. Colaborăm de mulţi ani cu cei de la Coramed, de lângă Sibiu (…). Am dat libertate totală spitalelor să-şi activeze reţelele proprii de distribuţie. Noi le dăm fonduri suplimentare”, a spus Victor Costache citat de Agerpres. Cred că e lipsit de relevanţă, care sunt celelalte 5 firme producătoare de botniţe... Ceea ce rămâne important, e că banii europeni au fost „bine” direcţionaţi, clienţii politici fiind satisfăcuţi.

Privind atent, mă întreb „de ce viaţa nu va mai fi la fel”, când hoţia deja este la fel?

Read More

Un simbol al dictaturii: “botniţa lui Iohannis”

Ieri, 22 aprilie, la televizor apărea o fantomă cu botniţă: era chiar preşul cotrocenian, pregătit să ne anunţe populist şi cabotin, vestea cea „mare”, cu 22 de zile înainte şi anume, că din 15 mai vom putea să ieşim din casă fără declaraţie. Bucuria că şi românii vor ajunge la nivelul ţărilor unde există stare de urgenţă normală, a provocat o euforie uşor de înţeles. Românii au fost singurii europeni care au fost nevoiţi să suporte nişte decizii cretine şi lipsite de logică, hotărâri care au apăsat psihologic întreaga populaţie. Anunţul prezidenţial în avanpremieră, a fost urmat de elemente care ne arată clar că dictatura păcălicilor, odată instalată, nu se va lăsa uşor clintită: dacă românii vor putea să se mişte ceva mai liberi, pentru a nu slăbi presiunea psihologică, dictatura a stabilit că „până la anul”, oamenii sunt obligaţi să poarte măşti, în spaţiile închise şi în transportul în comun.

Bine, dar obligativitatea botniţei, inexistentă în perioada dură a stării de urgenţă, nu poate exista decât în situaţia... continuării stării deurgenţă! Altminteri, obligativitatea nu ar putea fi impusă, decretele de instituire şi de continuare a stării de urgenţă nefiind susţinute de o lege adoptată în Parlament, care să stabilească limitele restrângerii drepturilor fundamentale şi nici componentele tehnice ale stării de urgenţă, cum ar fi putut să fie portul obligatoriu sau nu, al botniţei iohaneziene. Cum ne aflăm în plină dictatură a măscăricilor, preşul cotrocenian nu a prezentat niciun studiu medical, care să prevadă obligativitatea purtării de botniţă, totul rezumându-se la legea bunului plac cotrocenian şi nu doar. Dar, dacă altă lege nu-i susţine obligativitatea, ceva tot s-a întrezărit, dincolo de discursul mieros şi ipocrit: toate restricţiile de până acum, impuse de ordonanţe militare semnate de civilul Vela, se păstrează nemodificate, singura prevedere schimbată fiind „lesa” lăsată liberă pe timpul zilei (noaptea, încă nu ştim dacă se va păstra interdicţia de circulaţie). Cum toate celelalte restricţii se păstrează şi după 15 mai, devine indubitabil că şi starea de urgenţă va continua. Aşadar, primul măscărici al guvernului, vietate cunoscută prin nestăpânirea termenilor, minte cu largheţe, atunci când declară că „starea de urgenţă nu va continua”.

Din discursurile celor doi arlechini ai dictaturii, Plavannis şi Organ, a mai reieşit ceva ce nu poate exista nicăieri în lumea civilizată, ci doar în ţările dominate de dictaturi: „botniţa lui Iohannis”, repet, obligatorie, trebuie cumpărată, nu e gratuită, ca în Austria, bunăoară. Şi banii pe care guvernul de marionete, i-a afectat covidului, pe ce s-au dus? Cum este posibil, ca un guvern să bage mâna în buzunarul cetăţeanului, obligându-l să cumpere ce vrea acel guvern? Suntem în faţa unei dictaturi stupide, aberante, una care nu poartă aparenţa unei dictaturi clasice, dar cu atât mai periculoasă. Spun asta şi din cauza ideilor vehiculate în spaţiul public, de către diverşi reprezentanţi ai dictaturii, de care ea nu s-a dezis decât formal. Printre ei, chiar primul baladist al guvernului, cel care avansează posibilitatea internării în hoteluri (pentru început?) a „asimptomaticilor”covidieni, categorie foarte întinsă, în ea putând fi incluşi, de la cetăţenii răciţi şi până la bolnavii de cancer în faza terminală.

Un subiect deloc atins de actuala dictatura, este cel al suspendării drepturilor omului, ca urmare a derogării declarate de Statul român, de la prevederile art.15 din Convenţia Drepturilor Omului. Pe furiş, dictatura ne-a privat de drepturi fundamentale, atât prin derogarea pomenită, cât şi prin încălcarea Constituţiei, de către preşul cotrocenian, cel care a stipulat în decrete, prevederi generale, care ar fi trebuit strict delimitate într-o lege. Ca urmare, fără a exista  limită a restrângerilor, ele anulează integral acele drepturi şi libertăţi. Cum era de aşteptat, nici în ultimul său discurs, preşul cotrocenian nu a făcut vreo referire la acest subiect de maximă importanţă, cel mai bun semn că dictatura se continuă, în timp ce drepturile omului rămân în aer, „cel puţin până anul viitor”.

Read More