„ÎN ŢARA NOASTRĂ..." de Mihai Eminescu

În ţara noastră nu mulţi dintre bărbaţii politici se bucură de o reputaţie neatinsă. Veştejirea numelui celor mai mulţi dintre oamenii noştri de stat se datoreşte pe deoparte şcoalei radicale şi demagogice, care în lupta politică este condusă de funesta deviză : „calomniază, calomniază mereu; tot rămîne ceva de pe urma calomniei", iar pe de alta necorectitudinii în viaţa publică, lipsei de onestitate, de demnitate ce în adevăr caracterizează pe unii dintre bărbaţii noştri politici. De aci trebuia neapărat să nască pesimismul profund al publicului nostru.
Între aceia a căror reputaţie este adînc zdruncinată, pe de o parte prin propria lor purtare, pe de alta şi prin efectele calomniei, trebuie să înnumărăm în frunte pe d. Cogălniceanu, ministrul de interne. Aceasta nu este o părere a noastră, ci credinţa absolut generală şi foarte întemeiată a publicului.
Între aceia cari, cu toată înverşunarea calomniei, cu tot pesimismul exagerat al publicului, se bucură de o reputaţie de onestitate cu desăvîrşire nepătată, este fără îndoială onor. d. Lascar Catargiu. Onorabilitatea acestui bărbat nu o afirmăm noi ca organ al partidului ce se onorează a avea un aşa om între fruntaşii săi: ea este recunoscută şi preţuită de toată lumea.
Aşadar, aci stă trista morală a celor petrecute în şedinţa Senatului de luni.
Este vorba de nişte afaceri turburi, păgubitoare statului. D. Cogălniceanu, ministru, a cărui reputaţie nu poate fi mai veştejită decît este şi despre care o lume vorbeşte că s-a amestecat în aceste afaceri, nu ştie a se spăla mai bine de noroiul ce publicul i-l aruncă de pe toate locurile decît aruncîndu-1 personal în Senat asupra omului a cărui onestitate personală n-a fost pusă la îndoială un moment măcar nici de cei mai aprigi adversari politici ai săi, asupra lui Lascar Catargi !
Pînă să revenim, căci nu putem lăsa să treacă astfel aşa ignominii, publicul să judece despre caracterul scandalos al acestui incident.






[15 decembrie 1879]