Conexiunile d-lui Calafat

E stranie populatia Romaniei sau totul e o mare manipulare cu interese ascunse ? Intr-o zi cu soare, un medic pe nume Arafat a performat la capitolul tupeu: s-a enervat brusc si i-a spus sefului sau, ministrul, ca proiectul legii sanatatii nu va deveni operational, adica lege, decat daca anumite capitole vor suna pe placul urechii sale siro-palestiniene. Cum acest lucru nu s-a intamplat, Arafat a demisionat. Pana aici e doar o obraznicie bazata pe… stie el pe ce ; poate si noi… Bizareria incepe cand ies in strada diversi « protestatari », majoritatea fiind intr-o completa necunostinta de cauza. Ce era de blamat la proiectul respectiv, asta era clar necunoscut, cine era « dl. Calafat » - iar a fost doar partial cunoscut, iar din ce cauza era el suparat – nici atat. Cu toate astea, dr. Calafat, Arahat sau cum ii tot spuneau « manifestantii » era aparat pana la idolatrie. Brusc, toti fusesera salvati de SMURD, multi aveau copii salvati candva de catre personalul SMURD, unii fiind chiar recunoscator pentru « tratamentele »(!) aplicate de SMURD. Stim acum ca nimic nu era mai fals ; or fi fost manifestantii « salvati » sau « tratati » prin ambulantele SMURD, dar stim ca pompierii care la deservesc nici nu sunt medici si nici nu pot trata pe cineva intrucat ei nu sunt personal medical, ci doar acorda primul ajutor dupa ce au terminat un curs de sanitari. Atunci de unde dragostea brusca a populatiei pentru acest Harap Alb ?


« Presa » aservita bolsevicilor, in primul rand tele-vizuinile au deschis un tir incrucisat ce-l viza direct pe Presedintele Basescu si, auxiliar – guvernul. Deodata Arafat devenise « un profesionist exceptional », un exemplu, un « far calauzitor », un guru al medicinei romanesti. A fost condamnat Presedintele pentru ca ar fi avut o exprimare nepotrivita fata de Calafat, iar scandarile din strada s-au amplificat. Poate ca nimic n-ar fi atras atentia dacape Facebook n-ar fi inceput cu ceva zile in urma o intreaga campanie de “salvare” a SMURD pe care nimeni si nimic nu-l ameninta. Toata presa bolsevica se mobilizeaza, toti « patriarhii » mass media ii solicita Presedintelui sa-si ceara scuze fata de dr. Arahat ; si nu oricum, ci public. Raed devenise nu cel mai iubit dintre pamanteni, dar, cu siguranta ca era cel mai iubit arab dintre romani. Desigur, bolsevicii au utilizat creatia lor pentru o serie de manifestatii, unele violente, prin care cereau expres demisia Presedintelui si a Premierului.

De-a lungul timpului au fost schimbati, demisi sau si-au dat demisia multi secretari de stat, iar asta n-a reprezentat mai mult de o stire banala intr-un colt al ziarelor, asta daca s-a pomenit despre asa ceva. De aceasta data, lucrurile au stat altfel… Reactia mult prea vehementa a d-rului Calafat a fost disproportionat de mare in raport cu stimulii (totusi, era doar un proiect, nu o lege votata) si la fel si reactia populatiei (taierile de salarii si celelalte masuri de austeritate n-au produs asa ceva la vremea lor). Putem sa credem ca a fost un foc de paie pus la cale de bolsevici, dar putem sa presupunem si ca ei s-au folosit de « evenimente » ca sa forteze decizii/demisii sau macar sa castige popularitate. In cele din urma, dupa discutii intre Presedinte si/sau Premier, pe de o parte si d-rul Calafat, pe de alta parte s-a desprins concluzia ca « parintele » SMURD trebuie RUGAT sa revina in functia de secretar de stat si sa se ocupe in continuare de licitatiile ce vor fi castigate invariabil de catre prietenul lui Arahat, mister Gorgan ; cand e vorba despre 500 milioane de euro nu-ti permiti sa lasi niste neica-nimeni sa castige licitatia, nu-i asa ?!

Toate astea impreuna, dar si separat lasa o impresie stranie ; pare ca nu se pupa intre ele sau ca sunt elemente din « jocuri » diferite. Fara dubiu, ceva le leaga, dar ce ? O explicatie trebuie sa existe chiar si pentru reactia egal de disproportionata a inaltilor oficiali ai statului. O sursa bine informata furnizeaza informatia conform careia Arafat, siro-palestinianul, ar fi ruda apropiata cu… Omar Hayssam, urmaritul pentru terorism si foarte apropiatul lui ilici si Felix. Aceeasi sursa indica un numar important de agenti (dubli, tripli etc.) ai serviciilor secrete de pe mapamond, cu precadere din Orientul Mijlociu, toti arabi, printre ei numarandu-se si Hayssam, Munaf sau Mohamed Murad. Intr-o discutie privata, « rapitul » Ohanezian mi s-a parut egal de straniu : il intrebasem despre « captivitate », dar el povestea inversunat despre… Basescu ; l-am intrebat despre colegii sai si despre rapitori – el ameninta ca in curand va devoala implicarea Presedintelui in « rapire » (au trecut aproape 6 ani si n-a mai « dezvaluit » ceva). Numitorul comun al, sa-i zicem asa, gruparii Ohanezian si al gruparii Arafat, obiectivul de distrus este… Basescu. El ii deranjeaza pe toti acesti apropiati ai bolsevicilor ce actioneaza nestingheriti in Romania. Iskandarani cumpara sefi ai serviciilor secrete (se pare, cu 6 milioane de dolari ; eu nu stiu, dar Talpes ar trebui sa stie), Hayssam isi face afacerile, iar ceilalti agenti isi vad de traficul lor de tigari si alte alea. Dar Basescu ordona ca lupta impotriva traficului sa fie efectiva si cere si rezultate, nu doar « lupte » pe hartie, asadar devine incomod. Calomniile au curs, porcariile – la fel. Toate il vizeaza pe Presedinte, iar bolsevicii isi aduc si ei marunta (atat pot) contributie. Doar cateva derapaje bolsevice putem inregistra : Ponta si Antenescu, primii si madama Plumb – apoi, au comis tradarea de tara cerand sanctiuni comunitare impotriva Romaniei ; cei doi pacalici, la Bruxelles, Plumb – in tara prin intermediul tele-vizuinilor.

In rest… a venit iarna, a nins, a si viscolit in tara, iar populatia asteapta infrigurata la propriu – gerul. Atat… Deocamdata…