Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

15 ian. 2012

ANIVERSAR: "Romania in 1881" de Mihai Eminescu

Nu putem porunci timpului să stea pe loc, nici putem face ca evenimentele să incremenească pe cateva ceasuri imprejuru-ne, ca să le putem fotografia , căci ele 'şi urmează cursul lor necontenit, puţin păsandu-le daca ne dor ori ne bucură. In zadar minutarul ceasornicului ar sta pe loc; timpul curge alături cu el, şi numai omul, avand pururea in faţă ziua de azi, eternul prezent, pune pietre de hotar intre lucruri ce au trecut pentru totdauna şi fixează pe orizontul negru al viitorului dorinţele sale ca ţinte luminoase, uneori pe de-apururea neajunse  Şi anul trecut e greu de izolat din cei ce-l preced şi din cei ce-l vor urma, căci din ziua lui intaia ne aruncă in medias res , in vartejul imprejurărilor şi ne 'ncarcă memoria cu reminiscenţele ruşinoase ale răscumpărării drumului de fier, cu cele odioase ale atentatului Pietraru.

Spiritul rău al demagogiei romane işi alesese de jertfă pe unul din chiar părinţii demagogiei. Mulţumită lui Dumnezeu şi prezenţei de spirit a victimei alese, atentatul n-a avut nici o urmare fizică gravă, dar a lăsat adanci urme psicologice in spiritul d-lui I. Brătianu şi l-a deziluzionat desigur in privirea simpatiilor sale anterioare pentru demagogie.

La 1 (13) martie sosi in Bucureşti ştirea ingrozitoare despre săvarşirea tragică a impăratului Alexandru II. Voind a vizita in acea zi manejul Mihail din Palatul de Iarnă, la intoarcere două bombe esplosive [i]i cad in cale şi-l rup bucăţi. Camera noastră in momentul intai uită a lua act de această ingrozitoare ştire. Dar in curand se aude că secta nihilistă din Iaşi, care momise in sanul ei profesori tineri şi studenţi, a dat un banchet in onoarea succesului atentatului. Dr. Russel (recte Sudzilowsky ) e arestat, profesorii romani sunt daţi in judecata unui juriu şi se descoperă o asociaţiune de vro 20 de studenţi romani şi 50 de evrei cari propagau in şcoalele publice ideile de răsturnare. La 9 martie procesul Pietraru ajunge inaintea Curţii cu Juraţi şi, intr-o şedinţă care ţine 22 de ore incontinuu , procesul se incheie prin condamnarea lui Pietraru la 20 de ani muncă silnică şi a lui Carlova la nouă ani de recluziune . In iunie un juriu compus prin profesorii din Iaşi condamnă la pedepse disciplinare pe aciia cari luaseră parte la propaganda nihilistă .

In ianuarie incă, avand a se face mai multe alegeri pentru implinirea vacanţelor din Cameră, candidaţii opoziţiei au avut ocazia de-a supune criticei multe acte ale guvernului, intre care vicioasa aplicare a legii recensimantului , care dăduse loc la cele mai vii protestaţii din toate colţurile ţării. Tot in luna aceasta s-au făcut inaugurarea clubului " Binelui public" printr-un banchet dat in otelul Steiner , cu care ocazie s-a consacrat uniunea dintre grupul Vernescu şi fracţiunea din Moldova. Cabinetul suferea de-o criză latentă care forma obiectul certelor din adunările de la Herdan şi in cari o parte a partidului căuta să elimineze din ministeriu pe d-nii Boerescu, Conta şi Teriachiu. Pentru ca anul să se inceapă sub auspiciile lui Mercur, se descopere tot in ianuarie deturnarea a 83000 franci de către un funcţionar fiscal , George Bilcescu.

Din inceputul anului mai e de notat invoiala intervenită intre guvernul rusesc şi cel roman, prin care acest din urmă primeşte drept bani materialul de suprastructură a liniilor construite de ruşi, deşi părerea guvernului nostru fusese că acest material i se cuvine de drept pe baza convenţiei ruso-romane. In fevruarie tribunalul comercial al imperiului la Lipsca pronunţă sentenţa sa in favoarea reclamantului Landau - kaufmann şi anulează urmările convenţiunii de răscumpărare incheiată la 1880 intre stat şi Societatea Acţionarilor C.F .R. Pe liniile noastre, ce incep a fi administrate de directori princiari , plătiţi cu enorme lefuri, se 'ntimplă o serie de accidente; in iunie chiar mai multe dupăolaltă, precum cele dintre Hanu Conachi — Iveşti, Serbeşti — Preval, Severin— Prunişor.

In august Adunarea Acţionarilor C.F .R. votează mutarea sediului la Bucureşti; iar in octomvrie tribunalul din Berlin respinge cererea Landau - kaufmann , făcută pe baza sentenţei din Lipsca, pe cuvant că nu se mai poate restabili starea de lucruri anterioară convenţiunii de răscumpărare, nici se poate opera ştergerea acestei tranzacţiuni din registrele de comerţ. Reclamantul, daca a suferit pagube prin incheiarea acelei convenţii, poate intenta o acţiune de despăgubire pentru daune - interese . Tot in fevruarie, in vederea evenimentelor care aveau să se petreacă peste cateva săptămani, d. Brătianu găseşte mijloace de-a sonda atitudinea partidului conservator, căruia-i propune pană şi o dreaptă impărţeală a portofoliilor ministeriale. Condiţiile puse de partidul conservator părand prea grele, tratările nu izbutesc . Tot in fevruarie d. Stolojan cere un credit de 300 000 fr. pentru asigurarea liniştei publice. Ministeriul Instrucţiunii aprobă aranjamentul pentru săvarşirea dinlăuntru a bisericii de la Curtea de Argeş prin d. Lecomte de Nouy .

D. C.A. Rosetti propune in Camera electivitatea magistraturii şi insărcinarea unei delegaţiuni a Camerei care, impreună cu una a Senatului, să aibă a formula, intrunite intr-un fel de convent naţional, proiectul privitor la eligibilitate . Membrii acestui preţios convent să fie plătiţi cu cate una mie franci de obraz. Propunerea a rămas in stadiu embrionar pan-in ziua de azi.

La 25 fevruarie doi din oamenii eminenţi ai generaţiei trecute, Aug. Treb . Laurian şi Cezar Bolliac, incetează din viaţă. Ziarele din Viena incep a vorbi de erigerea Romaniei in regat şi pun in vedere primirea anteproiectului ca condiţie a recunoaşterii noului rang al Romaniei. ,,Le Nord" menţionează asemenea ştirea ridicării la regat, ne dă insă consiliul de-a nu face nici un sacrificiu real pentru o simplă schimbare de titlu.

Evenimentul tragic din Rusia, mişcarea nihilistă din Iaşi, ramificată prin şcoli, incheiarea procesului Pietraru, ca tot atatea fenomene răsărite din demagogia cosmopolită şi internă, motivează din partea d-lui Maiorescu următoarea interpelare: «Am onoarea a intreba pe d. ministru - preşedinte daca, in urma procesului Pietraru şi a manifestărilor socialiste din Iaşi, crede timpul venit de-a imprima politicei interne o direcţiune mai compatibilă cu consolidarea monarhiei constituţionale».

Printr-un discurs memorabil d. Maiorescu sileşte pe guvern de a-şi arăta arama şi de-a o rupe cu tradiţiile demagogice. Răspunsul guvernului e prompt . A doua zi chiar, la 14 martie, tristul erou al nopţii de la 11 fevruarie, generalul Lecca, propune in Cameră proclamarea regatului, d. Ion Ghica, ministrul considerat ca antidinastic din vremea scandalului Slătineanu, face aceeaşi propunere in Senat, care e primită cu adeziunea formală a opoziţiei şi cu unanimitate de voturi.

Cu ocazia discutării bugetului, după propunerea făcută in Cameră, se sporeşte leafa miniştrilor la indoit şi se infiinţează un al optulea ministeriu fără portofoliu pentru prezidentul Consiliului. Intre acestea se ivesc in Cameră şi in adunările de la Herdan disensiuni grave intre d. Brătianu şi coreligionarii săi politici şi el [i]şi dă demisia, cu dezaprobarea vie a partidului şi a ziarului " Romanul". D. Dumitru Brătianu e chemat din Constantinopole ca să ia moştenirea fratelui său, de unde şi soseşte, iar la 10 aprilie compune cabinetul său nou, care s-ar putea numi cabinetul incoronării. La 25 aprilie d. Dumitru Brătianu dezvoltă in Cameră un curios program ministerial, prin care promite puterilor binevoitorul său concurs şi ameninţă pe-un adversar necunoscut cu figuri retorice foarte energice.

La 10 mai e serbarea in adevăr frumoasă a incoronării şi cateva zile de-a randul durează festivităţile cu cortejul istoric al breslelor. Ne vine ştirea despre incetarea din viaţă a generalului Ion Ghica, fiul lui Grigorie Vodă Ghica, ministru plenipotenţiar al Romaniei la Petersburg. In timpul in care d. Dimitrie Brătianu acuză in Cameră pe d. Boerescu că ar fi făcut promisiuni cari au indus pe puteri in eroare, că primim Comisia Mixtă, se ţine un meeting la Galaţi in cestiunea Dunării. D. Al. Lahovary espune printr-un discurs in Cameră toate erorile comise de cabinetul trecut in această cestiune şi d. G. Chiţu confirmă opinia opoziţiei ca impărtăşită fiind şi de partidul roşu. In urma acestora, grave neinţelegeri se ivesc din nou in sanul partidului ; cabinetul e ameninţat de un vot de blam. Imblanzit de jurămintele de fidelitate ale coreligionarilor săi politici, d. Ion Brătianu se intoarce in capitală, frate - său [i]şi dă demisia la 9 iunie şi e ales prezident al Adunării, iar la 10 iunie se formează actualul cabinet I. Brătianu - C.A. Rosetti.

In Berlin Reichsratul votează tractatul de negoţ cu Romania. Cu ocazia aceasta partidul conservator german blamează presiunea făcută asupra Romaniei in cestiunea evreilor. D. Dimitrie Brătianu, venind pe scaunul prezidenţiei Adunării, ţine din nou un discurs foarte caracteristic, in care face grave acuzări partidului său. Pană şi ziarele din America ţin seamă de acest discurs, care nu lasă nimic de dorit ca sinceritate. Comisiunea Europeană din Galaţi [i]şi incheie sesiunea.

In iunie d. Mancini, ministrul de externe al Italiei, adresează o notă ambasadorului italian de la Londra, prin care oferă serviciile de mediaţiune ale guvernului său in cestiunea Dunării. Corpurile noastre legiuitoare se inchid, nu fără scandalul proiectului de răscumpărare a liniei Cernavodă - Chiustenge .

D. C.A. Rosetti [i]şi inaugurează ministerul său de interne prin o circulară adresată prefecţilor, prin care cere ca aceştia să-i recomande de subprefecţi tineri cari ar avea licenţa sau doctoratul in drept, ceea ce deosebiţii Chiriţopoli şi Simuleşti nu intarziază a şi face.

In urma lovirii de stat din Bulgaria, şefii liberalilor de acolo, d-nii Slaveicof, Zancov şi Caravelov, au de gand a trece in Bucureşti şi a lucra de aci in senzul ideilor lor. Generalul Ernroth soseşte la Bucureşti cu pretinsa misiune de-a se inţelege cu guvernul roman asupra opririi liberalilor de-a inscena din Romania vo mişcare in contra guvernului bulgar.

In august are loc intrevederea de la Gastein intre impăratul Austriei şi al Germaniei. Contele Andrassy soseşte la Sinaia şi e primit in mod foarte simpatic. I se atribuie călătoriei lui intenţia de-a caştiga consentimentul Romaniei pentru anteproiect. In acelaşi timp foile ungureşti fac un zgomot infernal asupra unei pretinse incălcări de graniţe ce-ar fi avut loc la San-giorgiu din comitatul Trei Scaune din săcuime. Comisia de graniţă constată o eroare de 3500 paşi, rezultată din deosebirea intre două documente de graniţă din a. 1792, şi conflictul se aplanează .

In septemvrie are loc intrevederea de la Danzig.
La 27 septemvrie redacţia ,,Romanului" serbează aniversarea a douăzeci şi cincea a acestei gazete printr-un banchet dat in onoarea d-lui C.A. Rosetti, la care a luat parte mulţi străini din Bucureşti.
Moartea subită a baronului Haymerle ţine in suspenso tratările in cestiunea Dunării. In octomvrie regele Italiei, impreună cu regina, vizitează pe impăratul Austriei la Viena. D. de Rosny, sinologul , călătoreşte prin Romania şi prin Dobrogea. M. Sa Regina publică un apel călduros pentru incurajarea industriei textile de casă a satelor noastre.

La 21 noiemvrie se dezvăluie cu solemnitate statua lui Ion Eliad.
La 15 noiemvrie se deschid Corpurile legiuitoare cu mesajul regal, care coprinde un pasaj energic cu privire la cestiunea Dunării. Austria se crede atinsă prin aceasta şi ordonă (fără notificare oficială) contelui Hoyos, ministrului său plenipotenţiar din Bucureşti, să suspende relaţiunile sale personale cu guvernul roman. Ziarele austriace declară că, in cazul cel mai rău, sunt mulţumite cu status quo, dar că Romania să fie incredinţată că nu se poate face nimic in cestiunea dunăreană nici fără Austro-Ungaria, nici in contra ei. Ele ameninţă cu desfiinţarea Comisiei Europene din Galaţi.

Proiectul de răspuns al majorităţii Camerei reafirmă pasajul privitor la Dunăre, proiectul minorităţii prezentat de d. Carp se mărgineşte a asigura pe Coroană că ţara e gata la orice sacrificiu de cate ori drepturile ori onoarea ei va fi in joc. Cu ocazia discuţiei răspunsului la mesaj, d. Carp declară, fără a angaja responsabilitatea coreligionarilor săi politici, că, in favorul unei comisii europene compuse din delegaţii tuturor puterilor semnatare Tractatului de la Berlin, ar putea să sacrifice in materie de poliţie fluvială unele din drepturile suverane ale ţării, daca prin acest sacrificiu s-ar garanta neutralitatea Dunării şi mediat a ţării. Neputandu-se insă obţine o asemenea comisie colectivă a Europei intregi, atunci d-sa nu admite nici un fel de comisie de riverani in care ar intra numai Austria, sau numai Rusia, sau numai ele amandouă. In asemenea caz comisia de riverani ar trebui să primească o a treia putere moderatoare căreia să-i incredinţeze chiar prezidenţia. Dar in favorul unei comisii
compuse astfel d-sa crede că ţara nu trebuie să renunţe la nici una din prerogativele suveranităţii sale. D. Carp crede că Tractatul de la Berlin cuprinde o lacună. Guvernul e asemenea de părere că in privirea aplicării regulamentelor nu se poate face nici o concesie ce ar atinge suveranitatea ţării, dar, in privirea dreptului de supravegheare, maniera de-a vedea a guvernului e foarte laxă .

D. Maiorescu, susţinand proiectul de răspuns al minorităţii, dezvoltă un program intreg de reorganizare conservatoare inlăuntru. D. Lahovary e de opinie că, de vreme ce Tractatul de la Berlin nu zice nimic despre aplicarea şi supraveghearea aplicării regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galaţi, reintrăm in dreptul comun al ginţilor, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe malul său şi supraveghearea de ţările Europei cari au subsemnat tractatul. Din momentul ce această supravegheare nu se face numai de o singură putere in mod separat şi pentru un interes esclusiv, nu poate să atingă nici drepturile , nici interesele noastre. Liberalii independenţi (grupul Vernescu-ionescu ) cer de la guvern să declare că nu acceptă nici supraveghearea navigaţiunii din partea Europei. Aceste sunt ideile ce s-au ivit cu privire la cestiunea Dunării in urma conflictului austro - roman .

Tot cu ocazia discutării răspunsului d. Brătianu ţine un discurs prin care declară că n-a fost intenţia sa de-a aduce prin mesaj o atingere Austriei. Aceste declaraţii găsindu-se insuficiente in Viena, sant urmate de scuzele formale ale d-lui Stătescu, după cari incidentul se declară inchis şi relaţiile se restabilesc. In urma acestora d. C.A. Rosetti şi-a dat demisiunea din ministeriu. Mai avem de insemnat că, spre sfarşitul anului, s-a deschis cursurile Facultăţii de Teologie, infiinţate din iniţiativa episcopatului roman şi in favorul căreia P.S.S. Ghenadie de Argeş a făcut o donaţiune de 30 000 lei noi.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu