O „concordie” prost simulată

În 20 decembrie 1989, Timişoara se proclama „oraş liber de comunism”. După 23 de ani, neo-comunismul de cartel se instalează peste întreaga ţară, cu binecuvântarea Preşedintelui Băsescu depusă pe un acord. „Interesul superior” i-a dictat acestuia (poate dictarea a făcut-o altcineva) să bată palma cu fostii-viitori pucişti. Ca o lecţie de „democraţie” şi pentru că nimeni nu vrea să ascundă ceva, acordul s-a convenit să nu fie dezvăluit „prostimii”. Părţile contractante şi-au respectat înţelegerea până după alegeri, când interesul varanului a devenit mai important decât orice semnătură a Cacaraului sau ale altor participanţi la „conspiraţie”. Termenul poate că e prea dur, dar încă nu ştim... Aşa cum nu ştim conţinutul complet al acordului şi nici nu apare undeva vreo semnătura, calea speculaţiilor logice rămâne deschisă.

Indiferent cine (putere sau „opoziţie constructivă”) şi indiferent la ce tele-vizuina vorbeşte, toată lumea e cuprinsă de o bruscă toleranta creştină şi de o concordie generalizată; că metastaza. Toţi politicienii spun că datorită acordului semnat trebuie să caute să se înţeleagă, asta e viaţa şi alternanta etc. Aşadar, a fost suficient să se extragă 2-3 pasaje din Codul Bunelor Maniere, ele să fie inserate într-un acord şi acesta să fie semnat, că brusc toată lumea schimba foaia: fasciştii devin blânzi ca mieii, iar „opoziţia” se „abţine” să critice puterea ca să nu distrugă armonia abia creată. Evident, trebuie să fim prea proşti să ne imaginăm că nişte lepre fără margini că neo-fascistii de la putere vor schimba brusc discursul doar pentru că au semnat o hârtie. Pot să pară ei acum şi civilizaţi, şi politicoşi, şi cu respect inopinat pentru instituţiile statului, că ei în realitate sunt tot ăia; aceeaşi Marie cu altă pălărie. Fapt este că schimbarea e evidentă, iar ea nu e nici întâmplătoare şi nici determinată de 3-4 rânduri puse pe un „petic de hârtie”. De aici şi până la bănuiala că Preşedintele a dat presei doar un fragment al acordului – e doar un pas.

Dacă vom considera că textul pactului de neagresiune conţine şi alte puncte, cu mult mai importante ajungem şi la esenţa problemei. Am spus că văd în acest acord un atac grav la adresa democraţiei din România dacă se confirmă că rezultatul alegerilor este urmarea unei înţelegeri semnate în septembrie la Cornu. Semnatarii lui, indiferent de motivaţia avută se fac vinovaţi de conspiraţie la adresa drepturilor fundamentale ale cetăţeanului roman, iar asta nu este de trecut cu vederea. Circaria ipocrită pare perfectă, dar în spatele ei e mascat un adevărat război civil în usl. Mai devreme sau mai târziu, totul va ieşi la iveală; una sau alta dintre părţile combatante va folosi documentul integral împotriva taberei adverse. Iar dacă acum ni se pare că e o luptă, atunci când totul va deveni transparent se va declanşa o adevărată urgie naţională. Primele victime? Eu zic că Preşedintele şi premierul mitoman.