3 dec. 2012

Darul Cerului, azi dorul



Nu pot nici azi să deslușesc misterul
Sau gustul de atunci atât de sfânt
Când la Crăciun, din Cer cădea eterul
Și Domnul se năștea dintr-un cuvânt.

Nu știu, s-au stins de mult, de tot în Ceruri
Lumini ce noi le-am ocrotit cândva
Crăciun e azi în mii și mii de feluri
Dar nu mai știe însă lumina.

Mi-e dor dar parcă doru-n mine plânge
Nu știu cum să mai fac s-aduc-napoi
Lumina din Ajun ce se răsfrânge
Cu raze de iertare peste noi.

S-aștept din nou ca o copilă darul
La candela iubirii să mă-nchin
Să știu că încă nu s-a pierdut harul
Căci Dumnezeu se naște din senin.

Nu pot nici eu, chiar de-am rămas copilă
Cu gând în noi lumina să-nfloresc
Mi-e dor de sărbători dar azi pe-o filă
Îi scriu lui Dumnezeu, mă spovedesc.

Luminita "Licurici" Amarie

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu