Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

30 dec. 2012

"Te port, te scriu și tac" de Luminița Amarie


Recompui și mă cânți din trăiri îngropate
Gândul tău cere drept, viața mea nu "te poate"
Sunt aici, peste tot, un blestem înflorit
Azi te vreau, patul meu ți-e altar și ți-e schit.

Acum ninge sălbatic eu am umerii goi
La fereastră respiră trupul meu, ochii tăi
Nu mai știu să adorm, e mizer prin oraș (...)
Te tot caut în vid cu un dor pătimaș.

Port în piept un izvor, pe spinare cărarea
Pofte am nelumești, nu mă-ncearcă uitarea
Ai văzut, dragul meu, eu aici tu plecat
În funebrul din jur tu mă-mbraci în curat.

E târziu, nu mi-e somn, sorb din tine trecutul
Te-așteptam să-mi răsai, ia-mă fă-mă tributul
Și mi-e frig și mi-e dor, nici cafea nu mai am
Mă hrănesc c-un trecut când credeam că trăiam.

Mă sfidezi și-mi arunci gânduri care-nfioară
Dar în loc să te-alung te cerșesc să-mi fii seară
Pe aici îngeri dorm patul mi s-a răcit
Cerul meu siniliu sub zăpezi i-amorțit.

Mă dezbraci de tăceri și pe mine pui cerul
Ninge parcă-ntr-un fel ce-ți sfințește misterul
Nu mi-e somn dar mi-e frig, și nu vreau să mă-mbrac
Port pe trup suflul tău ca oglinda un lac.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu