În fruntea echipei
guvernamental-parlamentară figurează pateticul Pinocchio, dar el nu e decât o
păpuşă relativ însufleţită, un foarte prost interpret al unui rol bun pentru un
actor cu experienţă. Cum nu ştie să fie aşa ceva, prestaţia e groaznică,
populistă, stridentă, poate şi pentru că e presărată cu un autoritarism de
mucava. Primul său măscărici baladist este un arlechin mereu depăşit de rolul
pe care ar trebui să-l joace şi la fel se întâmplă cu primul finanţist pafarist
al „guvernului meu”. Numitorul lor comun nu e doar completă inutilitate, ci şi
minciuna cea mai idioată, pe care toţi o diseminează cu generozitate, minciună
pe care nu sunt capabili s-o gândească. Să vedem despre ce e vorba...
Cu 3 săptămâni înainte de terminarea
stării de urgenţă, Pinocchio ne-a anunţat că pe viitor, „cel puţin până anul
viitor”, vom fi obligaţi să purtăm „botniţa lui Iohannis”, păstrând „distanţa
socială de 2 metri”. Fireşte, nefiind decizia unui preşedinte, anunţul ar fi
trebuit făcut de către primul arlechin guvernamental, dar depăşirea de
atribuţii cu acordul psd, de multă vreme a devenit o periculoasă obişnuinţă.
Anunţul s-a concretizat într-o lege, dar şi în neconstituţionala stare de
alertă declarată recent. Lăsând deoparte asta, anunţul cuprinde o minciună
(„aşa au stabilit specialiştii”) şi două fracturi logice. Prima fractură este că
„botniţa lui Iohannis” apare ca obligativitate, în perioada declarată de
„relaxare”, pentru că anterior nu era deloc obligatorie. O a doua fractură
logica şi cea mai gravă, este că două persoane aflate într-un spaţiu închis,
ori păstrează „distanţa socială”, ca şi în perioada stării de urgenţă, ori sunt
obligate să poarte botniţe, caz în care „distanţa socială” devine inutilă. Cele
două concepte epidemice se exclud reciproc, în orice sistem logic, nu şi în
fractura neuronală guvernamentală. Insidios, „botniţei lui Iohannis” i se
alătură şi alte produse „epidemice”, încă facultative: mănuşile şi ochelarii.
Pentru a pregăti introducerea noilor viitoare obligativităţi, aparatul de
propagandă menţionează mănuşile, aproape „întâmplător”, ochelarii fiind deja
prezenţi, alături de botniţă, în afişele din transportul în comun bucureştean.
„Specialiştii” virusologi români, încă nu sunt în concordanţă cu medicii OMS,
organizaţie care recomandă botniţa „doar dacă aveţi în grijă un bolnav de
covid”.
Guvernul ar fi trebuit să facă un lucru
elementar: să informeze populaţia despre modalitatea de transmitere a
„virusului”, dar asta nu s-a întâmplat. Niciun studiu acceptat de majoritatea
lumii medicale internaţionale, nu a fost prezentat prostimii obligate să aplice
halucinantele „măsuri” ale unor saltimbanci deloc dedaţi cu cogitarea. Pe plan
internaţional, medicii au fost de acord, cei mai mulţi dintre ei, că „virusul”
este unul de contact. Voci autorizate au arătat că transmiterea prin aerosoli
este imposibilă, de unde şi concluzia OMS referitoare la purtarea botniţei.
Cine n-are ce face şi priveşte lucrurile în profunzime, va observa că echipa
dictatorială a adoptat o formulă care „mulţumeşte” pe toată lumea: „virusul” se
transmite şi prin contact, dar şi prin aerosoli, ceea ce e imposibil, atât
logic, cât şi medical.
Dar măscăricii care ne conduc, nu sunt
deloc interesaţi de logică, medicină sau sănătate... Ei ştiu că au de
implementat dictatura, folosind pretextul covidian. Nici nu le pasă dacă sunt
crezuţi sau nu, pentru că au elaborat toate măsurile coercitive pentru a se
asigura că afacerile lor subterane nu vor avea de suferit, iar populaţia va fi
determinată să rămână obedientă. „Relaxarea” atât de mult anunţată este şi ea,
la fel de bipolară ca şi emitenţii ei: se deschid hotelurile, dar nu şi
restaurantele, se deschid cabinetele stomatologice, dar nu şi cabinetele
medicale individuale. Dacă legea va fi constituţională, ea va introduce şi un
alt paradox: nu se deschid restaurantele, dar se deschid terasele.
Starea de alertă, aşa cum apare ea acum,
este o culegere de ordonanţe militare din perioada anterioară, din care a
dispărut restricţia de mişcare, dar locul ei a fost luat de alte restricţii.
Numitorul comun al celor două stări rămâne „absenţa transparenţei decizionale”,
care permite guvernului să dea preferenţial contractele, fără licitaţie, atât
clienţilor pnl, cât şi celor ai psd (cazul Dracea).
Dar cât va dura această stare de urgenţă
rebotezată? Aparent, conform legii, ea va dura 30 de zile, putând fi prelungită
cu încă 30 de zile. În realitate, starea de alertă poate fi prelungită „ori de
câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea”, păstrând ca variantă
alternanţa stare de alertă – stare de urgenţă etc.: „Măsurile aplicate pe
durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență
potrivit art. 93 din Constituția României” (art.7 din legea referitoare la
starea de alertă), dar şi „Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
30/2020, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi
pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul
situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2,
cu modificările și completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care
o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc
aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la
data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin.
(1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de activitate
în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de
data de 31 decembrie 2020”, conform art.24.
Cum şi discursul lui Pinocchio
previzionează o permanentizare a stării de alertă/urgenţă, „cel puţin până anul
viitor”, dar şi parlamentarii care au adoptat legea au făcut asta, e absolut
clar că obiectivul comun este dictatura cu aparenţă sanitară şi nimic altceva.
Ca un corolar, tot în numele unui „bine” comun, vor impune şi vaccinările
obligatorii, cu efecte pe care legiuitorul nu şi le asumă, ca de obicei. Lista
obligativităţilor este şi va fi nesfârşită, lichelele din fruntea statului
fiind preocupate de exerciţiul dictaturii, nu de sănătatea populaţiei (este
larg cunoscută absenţa Eutyrox-ului, absolut vital celor cu afecţiuni
tiroidiene, medicament recunoscut ca importat, de către măscăriciul de la
Sănătate, dar destinat NU populaţiei, ci... exportului, fără să ştim unde).
Despre efectele secundare pe care le are purtarea botniţelor, despre dermatitele
de contact care apar foarte des, măscăricii guvernamentali nici nu pomenesc,
nicidecum să-şi asume responsabilitatea tratării lor. Practic, populaţia este
obligată să scoată bani din buzunar, pentru a cumpăra „botniţele lui Iohannis”,
după care, n-are decât să-şi trateze afecţiunile generate de aceeaşi
obligativitate. Doar de-aia e dictatură...