"Se vorbeste despre faptele de vitejie ale turcului Keser Fatih care a primit rambursări ilegale de TVA de peste 35 milioane de dolari și a exportat peste 40 milioane din țară, bani proveniți și din trafic cu țigari și persoane, afaceri ilegale cu fier vechi etc. Tânărul procuror, pe atunci, Victor Ponta obține arestarea lui. Însă, foarte repede, președintele comisiei juridice din Cameră, avocatul PSD Ion Neagu îi obține judecarea în stare de libertate. Cum e și normal într-un stat de drept, în care nu domnește dictatura! Ba chiar îi găzduiește și o firmă-fantomă într-una din casele sale. Turcul își continuă astfel liniștit activitatea infracțională, ani de zile, cumpărând de la APAPS, cu acte false, o serie de companii românești, pe care le revinde sau le taie la fier vechi, unele în asociere cu Genică Boerică. Și mai interesant este că nimănui, nici măcar șefului corpului de control al primului-ministru, pe toată perioada de judecată, nu i-a trecut prin cap să-i pună sechestru pe bunurile personale, pe conturi și pe active. Astfel că turcul, fără să mai aștepte soluția condamnării definitive, a spălat putina. Cum se face într-un stat nepolițienesc, în care infractorii se bucură de prezumpția de nevinoviție.
Un stat pe care Victor Ponta promite să ni-l readucă." (kamikazeonline.ro)
Turcul Mehmet Fatih Keser a lucrat prin 16 firme-fantoma si a scos din Romania peste 40 de milioane de dolari
El a facut afaceri ilegale cu sape de foraj petrolier * Oficiul de Spalare a Banilor a informat Parchetul pe 20 martie 2000 * "Investitorul turc" facea parte dintr-o "retea" de "spalatori de bani" care actiona pe teritoriul tarii prin 51 de firme-fantoma.
Intr-o tara normala, fapta savarsita de ministrul Ovidiu Musetescu, seful Autoritatii pentru Privatizare - de a vinde o societate de stat (oricare ar fi ea) unui individ acuzat si arestat pentru spalare de bani - s-ar solda cu demisia imediata a oficialului guvernamental. Turcul Mehmet Fatih Keser, cel caruia APAPS i-a vandut societatea Nitramonia Fagaras, a reusit prin intermediul a 16 firme-fantoma sa scoata din Romania peste 40 de milioane de dolari. Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor a informat Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie inca din martie 2000 asupra activitatilor ilicite desfasurate de Fatih Keser pe teritoriul Romaniei. Arestat in acelasi an, Keser a fost eliberat insa in 2001, pentru ca un an mai tarziu sa devina un investitor de nadejde. Despre operatiunile sale in Romania nu se stie prea multe. Reprezentantul Asociatiei Romane a Bancilor in cadrul Oficiului, Doru Bulata, ne-a declarat ca in 2000 a fost depistat un lant de 51 de firme implicate intr-o vasta operatiune cu marfuri de contrabanda, din care au fost obtinute peste 3.000 de miliarde de lei. In acest lant au fost implicati 54 de cetateni straini, intre care si Keser, acesta reusind sa transfere in afara tarii mai multe milioane de dolari, sub acoperirea unor importuri fictive. Potrivit reprezentantului Oficiului, Fatih Keser a fost implicat direct si intr-o afacere cu sape de foraj petrolier, in urma careia a transferat din Romania peste 40 de milioane de dolari si a incasat ilegal TVA de peste 7,5 milioane dolari. "A fost vorba despre trecerea succesiva, prin intermediul celor 16 firme, a acestor sape de foraj petrolier. De la valoarea initiala (care oricum era nereala), de circa 400.000 de dolari, s-a ajuns prin trecerea marfii prin intermediul celor 16 firme-fantoma, la o valoare de peste 40 de milioane de dolari, pentru care s-a incasat TVA de la bugetul de stat de circa 152 de miliarde lei (circa 7,5 milioane dolari)", a explicat Bulata. Girul dat de APAPS turcului Keser este o sfidare a legii si a putinilor contribuabili din aceasta tara. Cum a fost posibila acceptarea turcului Keser de catre APAPS si cine va raspunde pentru asta ? Verificarea modului in care Keser a devenit proprietarul societatii, la care a purces Corpul de Control al primului-ministru, nu va putea acoperi viciul de fond care a stat la baza acestei actiuni, in care o institutie a statului intinde mana unui personaj care si-a batut joc de stat, de contribuabili. ("Adevarul" - 21 mai 2003)
Fabrica de rambursari a lui Fatih Keser
Personajul Fatih Keser este binecunoscut atat opiniei publice romanesti, cat si politiei autohtone si serviciilor secrete.
Implicarea sa, in urma cu mai bine de sase ani, intr-unul dintre cele mai mari tunuri date prin rambursari ilegale de TVA a facut ca, la acest moment, sa fie condamnat la 15 ani de puscarie si la expulzarea din Romania.Totusi, departe de a se speria de decizia magistratilor Tribunalului Bucuresti, Keser isi continua afacerile derulate in Romania si indeosebi in Constanta, acolo unde are si o locuinta.
In timp ce oameni care nu au in prezent nici o sentinta penala, cum ar fi craioveanul Genica Boerica sau bacauanul Corneliu Iacobov sunt intemnitati de instante pana la inceperea cercetarilor, cetateanul turc (care poate pleca oricand din tara spre locurile de bastina) dovedit ca a delapidat statul roman de 35 de milioane de dolari, se plimba nestingherit pe strazile Constantei, se roaga la Allah in fiecare miercuri si vineri, de la ora 12,00 si pana la 12,45, la Geamia de langa Hotelul B.T.T., mananca aproape zilnic la Restaurantul „Kaptan Baba" (fost Aspendos) de pe Bulevardul Tomis si doarme alaturi de sotia sa in vila de pe malul marii, situata pe strada Pescarilor.Situatia controversata a lui Fatih Keser se afunda si mai mult in necunoscut mai ales ca nimeni nu a raspuns, pana acum, la cateva intrebari arzatoare:
1. De ce atunci cand era urmarit penal, Keser se plimba ca Voda prin loboda pe holurile Inspectoratului General de Politie?
2. De ce atunci cand era urmarit penal, acelasi Keser lua masa cu figuri importante din cadrul institutiilor ce se ocupa cu combaterea crimei organizate atat din Bucuresti, cat si din Constanta?
3. De ce abia dupa sase ani, la presiunea presei si a unor organizatii internationale, Keser este, in sfarsit condamnat?
4. De ce nu i s-a pus inca nici un sechestru si nici nu i-au fost blocate conturile din banci? (Doar are de restituit 36 de milioane de dolari!)
5. De ce nu s-a emis, imediat dupa hotararea instantei, un mandat de executare si nici nu s-a dispus vreo masura pentru ca Keser sa nu poata parasi tara?
6. De ce autoritatile i-au oferit pe tava societati gata de privatizare, pe care turcul le-a jecmanit si le-a adus la faliment?
7. De ce toata trupa sa din conducerea societatii Nitramonia Fagaras era formata din fosti securisti trecuti in rezerva?
Pantofarii magariei sale
De ce, ne-am intrebat si noi, o fabrica in posesia careia a intrat Keser in 1999, a fost vanduta de patru ori in trei ani, la preturi astronomice, cu toate ca, din cladire nu ramasesera decat trei pereti si vreo cateva sute de caramizi? Imobilul fusese folosit, pana la momentul achizitionarii lui de catre Keser, de un evreu, David Suly, pentru fabricarea incaltamintei tocmai in folosul… Ministerului de Interne. Un scandal de proportii a izbucnit cand pantofii confectionati acolo, unde director era un fost lucrator doi si-un sfert, Mihail David, au inceput sa-si piarda cel mai important accesoriu: talpa.
Cu talpa-n mana, jandarmii ramasi desculti s-au plans la imparatie, iar contractul cu fabrica lui Suly era aproape de reziliere. Cam in acelasi timp, la Mogosesti-Iasi, mureau intr-un tragic accident de elicopter secretarul de stat in M.I. Eugen Sandu si seful jandarmeriei romane Ioan Gunoaica.
Si contractul nu a mai fost reziliat.
Cum spuneam, Keser a intrat in posesia cladirii in ianuarie 1999, in baza hotararii judecatoresti 1413/27.01.1999. Cu privire la acest aspect vom reveni intr-unul din numerele viitoare. Mai departe, Keser a vandut fabrica ajunsa ruina (vezi foto) societatii Sira Stel Com S.R.L. din localitatea Chitila, judetul Ilfov.
Actele de vanzare-cumparare au fost perfectate in decembrie 2001, la Biroul Notarial Iosif Mariana si Patrascu Gabriel. In aceeasi luna, Sira Stel Com S.R.L. vinde aceleasi ruine societatii Koray Textil Comexim S.R.L., cu sediul in Buftea, judetul Ilfov.
De Ziua femeii, in anul 2002 (la doua luni dupa ce a cumparat) Koray Textil Comexim vinde proprietatea catre Rom Gitem Dental S.R.L. inmatriculata in Bucuresti, Sectorul 3. Nici pe aici nu sta mult ravnita caramida, ca este vanduta, in iulie 2002, catre societatea Kirvem Impex S.R.L. Bucuresti.
Oricat ar cauta cineva acest ultim cumparator nu l-ar putea gasi. Asta pentru ca, pur si simplu, Kirvem Impex S.R.L. NU EXISTA! In schimb, la Registrul Comertului, se afla inregistrata, la J40/1992/1998 (acelasi cu cel al cumparatorului), societatea Esence Ays Grup S.R.L.
Veti spune, pe buna dreptate: nu are voie omul sa-si vanda imobilul? Si ce daca a obtinut sapte miliarde de lei pe niste daramaturi, pentru ca, atentie, terenul este al statului roman? Pai, sa o luam de la coada la cap. Firma Kervem Impex S.R.L. nu exista.
Sosia sa de la Registrul Comertului a avut in anul 2002, adica exact atunci cand a avut loc vanzarea-cumpararea, o cifra de afaceri de peste cinci miliarde de lei, iar anul urmator a fost ZERO pe toata linia.
Ce scrie la documente ca a fost vandut si cumparat? Atentie: „constructie in suprafata de 840,59 mp., reprezentand fabrica de incaltaminte, situata in Constanta, strada Grivitei nr. 44, judetul Constanta.
Constructia este formata din parter avand, in partea centrala un spatiu de productie inconjurat de hol si optsprezece camere, plus centrala termica, alte cinci holuri si casa scarii si etaj avand spatiu de productie, trei camere, hol, grup sanitar si casa scarii".
Cu ce ochi o fi privit proprietarul Kirvem Impex, acelasi cu patronul Esence Ays Grup, Arikan Halil, cetatean turc (ca si Keser) mormanul de caramizi pe care le-a platit cu sapte miliarde si cum a fost convins ca acolo este o fabrica, nu ne priveste… Parerea noastra este ca acolo nu se poate fabrica decat incaltaminte pentru vrabii sau pescarusi.
Urmand firul, ajungem la vanzatorul Rom Gitem, care s-a infiintat in anul 2001 si, de la tranzactia din 2002, nu a mai dat nici un semn de viata, ca si unicul asociat Suzgum Kazim, la fel de turc ca si Keser.
Ne repezim apoi la Koray Textil Comexim, din Buftea, care apare ca o boare in mai 2001, vinde caramida in decembrie si pana la Revelion dispare-n ceata ca magaru’ lui Nastratin Hogea. Asa si cu actionarul unic Koru Mahmut, cetatean turc de turc cu figuri de… Buftea.
Haideti si pe la Sira Stel Com S.R.L., sa vedem ce fac cei trei irakieni, Marwan M. Assi, Qutaiba A. Ismail si Said I. Asad. Din decembrie 2000, cand au infiintat sereleul si pana la afacerea cu Fatih Keser de peste un an, au facut bine-mersi, daca au existat (sunt mari dubii in acest sens).
Dupa ce au cumparat si vandut repejor blestematia de fabrica s-au dat loviti si asa au ramas pana in ziua de azi. Deci, daca stam sa judecam romaneste, dupa operatiunile de vanzare-cumparare si, implicit., de rambursare de T.V.A., firmele si-au incetat activitatea.
Dar parca povestea asta ne este cunoscuta. Era unul, Fatih Keser, turcu’ deh, care a tras binisor plaivazul cu niste sape de foraj si alte asemenea minunatii, de pe urma carora a castigat vreo 35 de milioane de dolari. Cum? Este acelasi Keser-primul vanzator? S-avem pardon, stimati cititori, acesta este un cetatean onorabil, cu masini de masini si relatii de relatii pe la baietii de la Crima (dez)Organizata si alte institutii carora ne este cam rusine(ca frica nu ne este decat de Dumnezeu) sa le pronuntam numele.
Totusi, am fost informati ca Serviciul de Investigare a Fraudelor din I.P.J. s-a sesizat despre afacere si a inceput cercetarile intr-un nou dosar privindu-l pe numitul Fatih Keser. ("HotNews" - 30 martie 2005)
Casa deputatului PSD Ion Neagu - sediul fictiv al firmei dubioase a clientului sau Keser Mehmet Fatih
Keser Mehmet Fatih a fost trimis in judecata de procurorul Victor Ponta, pentru un prejudiciu de 35 milioane de dolari, reprezentand TVA ilegal restituit * Turcul este cercetat de IGP pentru falsurile prezentate in documentatiile depuse la privatizarea COLOROM Codlea si NITRAMONIA Fagaras * El a fost aparat de avocatul-parlamentar Ion Neagu
Keser Mehmet Fatih este unul dintre turcii care au relatii speciale cu autoritatile romane. In ciuda acestei legaturi, in anul 2000, procurorul Victor Ponta - actualmente seful Corpului de Control al Guvernului - l-a arestat si l-a trimis in judecata pentru savarsirea mai multor infractiuni. Conform rechizitoriului, Keser Mehmet Fatih, alaturi de alti sase inculpati, a dat o teapa, in perioada 1998-1999, de 35 milioane de dolari, reprezentand TVA rambursat ilegal. Keser a fost eliberat in 2001, fiind judecat in prezent, in stare de libertate, de catre Tribunalul Bucuresti. Si Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor l-a avut in vizor pe Keser, informand Parchetul General in legatura cu mai multe activitati ilicite ale acestuia, ultima fiind implicarea directa intr-o afacere cu sape de foraj petrolier, in urma careia a transferat din Romania peste 40 de milioane de dolari si a incasat ilegal TVA de peste 7,5 milioane de dolari. "Bunul cutitas" - mare investitor In aceasta vara, Metin Cerchez, reprezentantul minoritatii turce din Parlament, a organizat o conferinta de presa, in care a aratat ca Mehmet Keser Fatih se numeste, de fapt, Yii Kesickci ("un bun cutitas" in limba turca) si ca se ascunde sub acest nume, pentru ca este dat in urmarire generala in tarile europene, fiind acuzat de contrabanda in Republica Moldova si Georgia. De altfel, conform aceluiasi parlamentar, unul dintre asociatii lui Keser Fatih, Batti Ahmet, a fost expulzat din Romania, deoarece era membru al organizatiei extremiste PKK. Dupa ce a fost pus in libertate, in anul 2001, soarta lui Keser Fatih Mehmet s-a schimbat cu 180 de grade, el reusind sa intre in gratiile conducerii APAPS, cumparand in martie 2002 societatea de coloranti chimici COLOROM din Codlea, pentru 200.000 de dolari si promisiuni de alte 7 milioane de dolari in investitii tehnologice si de mediu. Urmatoarea achizitie, la inceputul acestui an, a fost Nitramonia Fagaras, contra sumei de 8 milioane de dolari si obligatia de a investi alte 13 milioane de dolari. Referitor la aceste doua afaceri facute cu APAPS, seful Politiei Romane, chestorul Florin Sandu, a raspuns unei interpelari parlamentare: "Din cercetarile efectuate in cauza s-a mai constatat ca numitii Keser Mehmet Fatih si Boeru Gheorghe, in calitate de reprezentanti ai firmei nerezidente Fletcher Group LLC SUA..., pe baza unor documentari false depuse cu ocazia participarii la licitatiile organizate de APAPS, au achizitionat in anii 2002 si 2003 pachete majoritare de actiuni detinute de aceasta institutie la SC Colorom SA Codlea, respectiv la SC Nitramonia SA Fagaras, judetul Brasov". La probleme atat de grave, Keser Mehmet Fatih avea nevoie de un avocat foarte bun. Si l-a gasit in persoana profesorului Ion Neagu, deputat PSD si presedinte al Comisiei juridice a Camerei Deputatilor. Din informatiile pe care le detinem, avocatul Ion Neagu a fost angajat pentru a-i asigura apararea in dosarul penal amintit la inceputul articolului, dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti inca din anul 2000. Chiar si mentinerea vreme de trei ani a procesului in faza de tribunal este, in sine, o performanta, ca sa nu mai vorbim de punerea in libertate a turcului. Retragerea tactica a lui Neagu Interesele personale ale avocatului-parlamentar Ion Neagu sunt insa mai presus de interesele oricarui client. Astfel, la mijlocul lunii iunie a.c., la dosarul cauzei a fost depusa o adresa, din care rezulta ca, incepand cu luna mai 2003, Keser Mehmet Fatih a renuntat la serviciile profesorului Neagu. Mai mult, conducerea Tribunalului Bucuresti a eliberat, la cerere, avocatului Ion Neagu un certificat din care rezulta acelasi lucru. Dupa cum se poate constata, in perioada iunie-iulie 2003, deputatul PSD Ion Neagu avea nevoie de un "certificat de buna purtare", util avand in vedere posibila sa numire in functia de ministru al Justitiei, dar si discutiile existente in interiorul PSD privind dosarele dubioase in care sunt implicati unii avocati-parlamentari. Keser Mehmet Fatih este aparat in prezent de avocatul Lazar Mugur, avocat la cabinetul Ion Neagu si nepot al acestuia. Cu alte cuvinte, domnul Neagu nu mai intra in sala de judecata ca avocat pledant, dar cabinetul sau este alaturi de turcul Keser Mehmet Fatih. Legatura dintre deputatul PSD Ion Neagu si controversatul Keser este insa mult mai profunda. Turcul detine 95 la suta din actiunile SC FLETCHER GROUP SRL, un sereleu - conform datelor de la Registrul Comertului - cu zero salariati, cu cifra de afaceri - zero, cu venituri si cheltuieli din exploatare - zero, cu profit - zero, dar cu datorii totale de peste 13 miliarde de lei (indicatorii financiari sunt pentru anul 2001). Sereleul turcului isi are sediul - conform datelor de la Registrul Comertului, ultima actualizare fiind din iulie 2002 - in strada g-ral Ion Dragalina nr. 14, sector 5. La adresa respectiva, nu locuieste nimeni si nici nu se afla sediul vreunei firme. La intrare este pus un banner pe care scrie "for rent" si telefonul la care pot fi date relatii. Firma imobiliara care se ocupa de inchiriere ne-a declarat ca spatiul - o casa cu sapte camere situata in spatele Casei Poporului - este liber, intrucat proprietarul nu locuieste acolo. Continuand investigatiile, am aflat ca proprietarul sta pe aceeasi strada, trei case mai sus, si este nimeni altul decat avocatul Ion Neagu. Informatia in sine aproape ca nu mai are nevoie de nici un comentariu. In casa unui parlamentar roman, presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, se afla sediul fictiv al unei firme dubioase apartinand unui cetatean turc aflat in conflict cu autoritatile statului roman. ("Adevarul" - 9 sept. 2003)
Sub cupola offshore (PKK şi politicieni români)
Sediul virtual din capitala americană a fost cartierul general pentru afaceri frauduloase iniţiate în România. La începutul anilor 2000, două IBC americane, înregistrate la această adresă ("Interholding Continental" LLC şi "Fletcher Group" LLC), au interferat la Bucureşti cu consultanţii offshore Raymond Terry Gibson şi Kiss Laszlo Gyorgy. Una dintre ele, "Fletcher Group", a fost implicată în privatizarea a două unităţi strategice ale industriei româ-neşti: "Colorom" Codlea (producţie chimică) şi, mai ales, "Nitramonia" Făgăraş - unul dintre cei mai mari producători de explozibili din regiune. "Nitramonia" conta, la acel moment, ca una dintre unităţile cheie ale industriei româneşti. Potenţialul ei a atras atenţia până şi familiei dictatorului irakian Saddam Hussein care a încercat, fără succes, în anul 2000, să o cumpere de la statul român.
IBC-ul american "Fletcher Group" LLC, funcţiona ca paravan pentru Mehmet Fatih Kesser - un controversat afacerist turc, suspectat de legături cu organizaţia teroristă kurdă PKK şi urmărit internaţional pentru infracţiuni de crimă organizată.
La nici trei luni de la preluarea "Nitramonia" Făgăraş, în 2003, Poliţia Română anunţă oficial că producătorul de explozibili a fost privatizat fraudulos, pe baza unor documente false.
Doi funcţionari bancari sunt anchetaţi că au fost complici la fraudă, acordând garanţii bancare false pentru ca firma offshore americană să poată participa la negocierile cu statul român. "Fletcher Group" LLC, din Washington era reprezentată oficial, în acel moment, de britanicul Raymond Terry Gibson, partener cu Kiss Laszlo Gyorgy în alte conexiuni offshore derivate de la aceeaşi adresă din Washington. Gibson îl acoperea pe infractorul Mehmet Fatih Kesser, condamnat în Turcia şi, între timp, în România, prin metoda acţionarului nominal: "Nottingham Holding" Ltd, firma "proxie" din Marea Britanie manevrată de Raymond Terry Gibson controla, la vedere, IBC-ul "Fletcher Group LLC" din Washington.
Asocierea Kiss-Gibson
Raymond Gibson, cel care acoperea interesele lui Mehmet Fatih Kesser la "Nitramonia", avea timp, între drumurile la Ministerul român al Privatizării, să administreze mai multe afaceri la Bucureşti anonimizate prin IBC-urile din Washington. Gibson figura tot ca reprezentant al acestor firme offshore.
Una dintre ele, "Interholding Continental" LLC ajunge, în martie 2002, să fie numită cenzor la o firmă româ-nească a consultantului Kiss Laszlo Gyorgy (Windsor Club SRL). Numirea drept cenzor a companiei Interholding are loc concomitent cu cedarea de către Kiss a jumătate din afacere către un alt IBC din Delaware ("Horus 33 World Wide Financial Services" LLC). Iniţial, cel care figura în România drept reprezentant legal al IBC-ului din Delaware este acelaşi Raymond Terry Gibson. Acesta însă îl mandatează pe Kiss Laszlo Gyorgy să reprezinte offshore-ul respectiv într-o altă afacere în care aveau să fie implicaţi doi parlamentari români.
Legături politice
Firma ORG Control SRL func-ţiona în Bucureşti din anul 2000, fiind înfiinţată de Cristina Luca, partenera lui Kiss Laszlo Gyorgy. În 2002, afacerea ORG Control intră pe alt făgaş: este preluată oficial de către deputatul Metin Cerchez care cedează, imediat, jumătate din ea către IBC-ul Horus 33 World Wide din Delaware. OCCRP a des-coperit că, de fapt, compania offshore acoperea implicarea în afacere a unui alt par-lamentar român: Varujan Pambuccian.
Fostul deputat, Metin Cerchez, îşi aminteşte acum, după opt ani, prima şi singura întâlnire cu avocatul offshore Kiss Laszlo Gyorgy: "M-a dus la el un coleg parlamentar, Varujan Pambuccian. Vroiam să facem împreună o firmă de transport de călători, dar Pambuccian nu a dorit să intre oficial în afacere şi a apelat la Kiss", a declarat Cerchez pentru OCCRP. Cei doi parlamentari merg împreună în biroul lui Kiss din Piaţa Victoriei, iar acesta le pune pe masă actele: Metin Cerchez preia jumătate din afacerea ORG Control. La rândul lui, Pambuccian ia cealaltă jumătate, dar prin intermediul IBC-ului Horus 33 din Delaware, pe care o alege să-i reprezinte interesele pentru părţile sale, ca să-şi păstreze anonimatul. În locul lui Pambuccian, ca reprezentant oficial al intereselor acestuia în firmă, este numit britanicul Raymond Terry Gibson. Kiss Laslo Gyorgy îndeplineşte toate formalităţile.
Confruntat de OCCRP cu declaraţiile lui Metin Cerchez, deputatul Varujan Pambuccian nuanţează: "Da, am fost la domnul Kiss Laszlo Gyorgy, la sediu, pentru că Metin insista pe afacerea asta. Eu am vrut doar să-l duc cu vorba, nu vroiam neapărat să intru cu adevărat în firma de transport. Da, îl cunoşteam pe Kiss din perioada în care am încercat să iniţiez o lege de facilităţi fiscale în România, aşa cum sunt în paradisurile fiscale în care Kiss este specialist. L-am invitat atunci la Camera Deputaţior, ca să ne cunoaştem, să ne consultăm", susţine Varujan Pambuccian.
Kiss & Pambuccian, fraţi masoni
Documentele intrate în posesia OCCRP arată însă că Varujan Pambuccian şi Kiss Laszlo Gyorgy sunt membri în cea mai influentă lojă masonică din Bucureşti: "Sphinx". În acelaşi atelier masonic, Kiss şi Pambuccian sunt colegi cu mai mulţi parlamentari români, cu foşti ofiţeri de informaţii, cu oameni de afaceri, dar şi cu Eugen Ovidiu Chirovici - şeful masoneriei româneşti până acum câteva zile, fiind şi consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. Fără să dea detalii suplimentare, Pambuccian minimalizează coincidenţa: "N-am mai fost de ceva vreme la templu. E adevărat, fac parte din loja < Sphinx >, dar nu m-am mai ocupat. Consider că este o pierdere de timp." În prezent, Pambuccian este liderul Grupului Minorităţilor din Camera Deputaţilor, jucând astfel un rol cheie în men-ţinerea echilibrului parlamentar foarte fragil dintre Opoziţia şi Pu-terea din Ro-mânia. Mai ales, în condiţiile în care guvernul Boc este ameninţat aproa-pe lunar cu mo-ţiuni de cenzură.
Alte interese
Ideea firmei de transport le-a venit celor doi parlamentari acum opt ani, în 2002, când erau membri în comisia de industrie din Parlamentul României - susţine acum Metin Cerchez. "Nu era cine ştie ce afacere. Vroiam sa luăm două microbuze Isuzu, care să transporte călători din Constanţa la Bucureşti", explică Cerchez. În ciuda parafării actelor, afacerea cade tot din cauza unui coleg din Parlament, care avea o afacere similară, ceva mai amplă. Ironic, Metin Cerchez povesteşte cum s-a blocat totul: "Ne-a bătut obrazul doamna parlamentar Aura Vasile (în prezent, senator social-democrat - n.n. ), care transporta călători spre Slobozia (o localitate aflată la jumătatea drumului spre Constanţa). Doamna Vasile s-a temut că îi luăm din clientelă şi cam asta a fost". Şi cum social-democraţii erau atunci la putere în România (2001-2004), iar deputaţii Metin Cerchez şi Pambuccian membri în Grupul Minorităţilor, Ministerul Transporturilor condus de un alt social-democrat le-a întârziat licenţierea afacerii. Astfel, cei doi parlamentari au renunţat la proiect.
Horus x 3
Firma offshore din Delaware, "Horus 33 World Wide Financial", avea să fie reprezentată mai târziu de Kiss Laszlo Gyorgy, într-o altă afacere din regiunea istorică Moldova.
Baza de date guvernamentală a statului Delaware arată că, în ultimii zece ani, în jurisdicţia offshore americană au fost înmatriculate trei companii cu numele "Horus 33 World Wide Financial Sevices". Două dintre ele au adresa din Newark a agentului registrar Delaware Intercorp Inc., care lucrează cu Kiss în paradisul fiscal american. Cea de-a treia, înfiinţată în 2000 şi suspendată între timp, nu mai beneficiază de asistenţa niciunui agent local. Aceasta din urmă este compania anonimă în spatele căreia se ascundea Varujan Pambuccian, sub bagheta offshore a lui Kiss Laslo Gyorgy.
Omul lui Kiss din Channel Island
Misteriosul Raymond Terry Gibson, partenerul lui Kiss Laszlo Gyorgy, este un consultant offshore din Channel Islands - arhipelagul aflat sub tutelă britanică de lângă coastele Normandiei. Gibson locuieşte în Jersey şi figurează ca "proxie" în sute de firme înmatriculate în paradisul offshore din Canalul Mânecii.
Dar nu numai vestul Europei este raza de acţiune a lui Gibson. În estul continentului, pe teritoriul român, britanicul a fost semnalat în timp ce acoperea interesele de afaceri ale altui parlamentar român: senatorul Dorel Onaca, unul dintre apropiaţii preşedintelui României. Onaca a fost acuzat de spălare de bani şi evaziune fiscală într-un raport din 2006 emis de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Atunci, Onaca a efectuat un număr de 10 retrageri de numerar în valoare de 2,7 miliarde lei vechi de la Banca Transilvania, unde are deschis contul firma Onacva SRL. Tranzacţiile sesizate de ONPCSB au fost efectuate de Dorel Onaca prin intermediul companiei offshore Walbrook International, al cărei preşedinte era britanicul Raymond Terry Gibson şi în care Onaca are calitatea de reprezentant pentru Romania. Însă, de departe, cel mai răsunător scandal în care a fost implicat partenerul lui Kiss din Canalul Mânecii este privatizarea Nitramonia Făgăraş.
Trezorierul PKK, demascat în familie
Culmea, în 2003, scandalul Nitramonia a fost declanşat chiar de deputatul Metin Cerchez, omul care se întâlnise în "afacerea Horus" cu experţii offshore Raymond Terry Gibson şi Kiss Laslo Gyorgy. "Pe mine m-a interesat exclusiv implicarea lui Keser Fatih în afacerea < Nitramonia >, atunci. Nu ştiam de Gibson", susţine Metin Cerchez. În calitate de deputat, membru al comisiei de apărare şi siguranţă naţională, Cerchez a început să bombardeze cu interpelări şi întrebări toate instituţiile statului, arătând că beneficiarul real al privatizării "Nitramonia" Făgăraş era Mehmet Fathi Keser pe care îl suspecta de legături cu organizaţia teroristă PKK şi de acţiuni de crimă organizată pentru care era urmărit în Turcia.
Timp de aproape doi ani, deputatul a insistat, la tribuna Parlamentului, comunicând şi solicitând date despre biografia controversată a lui Keser şi privatizarea fabricii de explozibili de la Ministerul Justiţiei, Poliţia Română, Ministerul de Interne, Parchetul Naţional Anticorupţie, Guvernul României, Autoritatea pentru Privatizare şi alte instituţii. În informările oficiale parlamentare, Metin Cerchez afirmă că Mehmet Fatih Kesser - omul din spatele companiilor IBC din Washington, este secretar general şi trezorier al PKK, semnalează apariţia unor baze de antrenament ale PKK în judeţul Cons-tanţa, implicarea grupării Keser în asasinate, contrabandă cu carburanţi şi trafic de droguri, plus coruperea unor ofiţeri SRI şi poliţişti de la Crima Organizată de către Keser. În final, Poliţia şi Ministerul de Interne îi dau dreptate deputatului Cerchez: ancheta lor arăta că privatizarea "Nitramonia" a fost una frauduloasă şi că Mehmet Fatih Kesser este cercetat şi judecat în mai multe dosare penale pentru fraude, spălare de bani, evaziune fiscală, înşelăciune şi crimă organizată.
În 2004, Keser şi alţi 11 inculpaţi sunt trimişi în judecată pentru dosarele Colorom şi "Nitramonia", după ce un alt dosar ajunsese în instanţă privind operaţiunile de spălare de bani. Statul român anulează contractul de privatizare a "Nitramonia" în 2005, iar "Colorom" Codlea este lichidată.
De ce a avut nevoie Keser de paravanul offshore
"Flechter Group" LLC din Washing-ton a primit avizul de funcţionare în 2001, iar director şi reprezentant legal a fost desemnat încă de la început Raymond Terry Gibson. Acordul de funcţionare al companiei americane prevedea că Gibson putea delega puterile conferite către alţi reprezentanţi aleşi de el. Printr-o procură datată în iunie 2002, britanicul delegă atribuţiile de "mandatari reali şi legali" ai "Fletcher Group" LLC către Mehmet Fatih Kesser şi Gheorghe Boeru - cel care semnează, de fapt, actele pentru privatizarea "Nitramonia". La acea dată, cei doi func-ţionau deja ca administratori la "Colorom" Codlea, fiind numiţi în Consiliul de Administraţie ai acestei companii, după preluarea ei de către Fletcher Group LLC. Printr-un management defectuos, compania "Colorom" avea să intre curând în faliment.
Miza era, de fapt, "Nitramonia". Pe care "Fletcher Group" LLC o cumpără, în martie 2003, pentru doar 800.000 de dolari. Fatih Keser avea nevoie de o firmă paravan pentru că, la acel moment, era anchetat de autorităţile judiciare române pentru o masivă evaziune fiscală şi spălare de bani, fiind de asemenea suspectat şi pentru activităţi criminale şi legături solide cu PKK.
Istoria sa zbuciumată îl făcea indezirabil pentru negocieri cu statul român, mai ales într-o privatizare strategică. De aceea, Keser apelează la serviciile consultanţilor offshore. La momentul privatizării, Keser Fatih era dat în urmărire internaţională pentru fraude comise în Turcia, iar în anul 2000, fusese ares-tat la Bucureşti pentru o amplă operaţiune de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Una din firmele implicate în circuitul evaziunii fiscale îşi avea sediul într-o mică localitate de lângă oraşul Constanţa, unde se află cel mai mare port de la Marea Neagră, care face posibilă legătură maritimă cu Turcia. Firma implicată în vasta operaţiune de spălare de bani ("Petrom International Impex" SRL) fusese înfiinţată în 1999, de Keser, care i-a dat numele inspirându-se după denumirea celei mai mari companii din România: "SNP Petrom" SA.
Când primeşte şi procura de la Raymond Terry Gibson, în iunie 2002, Keser îşi mută afacerea "Petrom International Impex" de la Constanţa, la Bucureşti, schimbându-i şi numele. "Petrom International Impex" devenea, astfel, "Fletcher Group" SRL Bucureşti.
Procura din iunie 2002 era valabilă timp de un an, însă în aprilie 2003 izbucneşte scandalul privatizării frauduloase a "Nitramonia" Făgăraş, iar afacerea este preluată de alţi investitori. ("BURSA on line" - 15 nov. 2010)
.jpg)
