Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

20 nov. 2011

"Politica si natiune" de Mihai Eminescu

Odată apucand pe clina unor reforme cari nu ţin seamă nici de datina ţării, nici de aptitudinile poporului, nici de trecut, desigur că onor. d. C. A. Rosetti şi compania sa politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor incerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pămantul istoriei romane in toate direcţiunile, să nu rămaie nici sambure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie indestul de infoiată şi moale să primească in ea sămanţa nouălor idei... ale republicei. Se ştie că toate cele in ţara aceasta sunt pentru onor. tagmă, nu lucruri ce-au raţiunea lor de-a fi in chiar natura statului şi a poporului, ci afaceri de combinaţii timporare şi de expedient. Chiar coroana Regelui nu este forma consacrată a existenţei politice a poporului romanesc din suta a treisprezecea incepand, nu este coroana Basarabilor pe fruntea unui dinast european — ci un mijloc de menţinere la putere a partidului roşu, căci d. C. A. Rosetti declară că e— ,,republican" şi că e treaba copiilor săi de-a ,,realiza republica" Coroana există, pentru că onor. părinte ale democraţiei o ingăduie să existe şi o ingăduie pentru că sub eticheta monarhică " trăim in realitate in republică". Dar dacă insuşi felul nostru de-a fi, chipul de existenţă tradiţional şi monarhic al statului roman, e numai o chestie de timp şi oportunitate, cum o fi privind onor. tagmă patriotică celelalte instituţii ale ţării? Magistratura? Cu toate opiniile clare şi esprese ale ţării şi ale organelor ei judecătoreşti, tagma voieşte eligibilitatea ei şi proiectul in cestiune e şi depus pe biroul Camerei. Un proiect voluminos , plin de carciocuri , menit a face din justiţie unealta de ocară a partidului roşu, o sclavă a patimelor momentane, o ingăduitoare a apetiturilor, o creaţiune a stării timporare de corupţie. Impărţirea ţării in plaiuri şi ocoale? Un alt proiect de lege şterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei. Dar multe din aceste au istoria lor proprie ; unele ascund inceputurile legendare ale statului roman, unele sunt leagănul vechilor şi nouălor noastre oştiri teritoriale şi a eroilor? Ce 'nsenmează toate acestea in ochii unor oameni pentru care Romania e numai din intamplare o patrie, cărora formele ei moştenite nu vorbesc in nici o limbă şi nu au nici un inţeles?

Biserica? Creaţiunea aceasta eminamente naţională a unui Iuga Vodă, carele la a. 1399 incă o face neatarnată de orice ierarhie bisericească sau lumească, biserica Lui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamului romanesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţele noastre şi e azilul de mantuire naţională in ţări unde romanul nu are stat, ce va deveni ea in mana tagmei patriotice? Un instrument politic. Un alt proiect de lege voieşte a introduce in Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetători şi pe atei; tinda templului devine un teatru pentru advocaţi fără pricini şi banul roşu al văduvei, o fisă pentru jucători de cărţi. E asemenea vorba ca in locul votului pe colegii să se introducă in mod clandestin sufrajul universal, vorba ca voturile tuturor să fie egale, indiferent fiind de unde-i, cine-i, ce are ori ce ştie fiecare. In locul teoriei de " roman şi roman" se erige teoria de ,,om şi om" in materie electorală, care realizandu-se va pune majoritatea in mana imigraţiunii, incat noi inşine să ajungem poate să fim consideraţi ca străini in ţara noastră strămoşească. Iată pe scurt tendinţele viitoare ale partidului roşu. Patria un otel, poporul o amestecătură, biserica un teatru pentru politiciani, ţara teren de esploatare pentru străini, viaţa noastră publică o ocazie pentru ilustrarea şi ridicarea in sus a imigraţiunii din cateşipatru unghiurile lumii. Şi toate le ingăduim noi, o ţară de oameni, ingăduim ca un venetic să se atingă de tot ce constituie trecutul nostru ~ de tot ce e menit a mănţine caracterul şi unitatea poporului nostru.



[20 martie 1882]

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu