Concluzii şi propuneri finale
1. În calitatea de servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial, apreciem că SRTV şi SRR nu şi-au îndeplinit mandatul de serviciu public, încălcând frecvent obligaţia de a asigura pluralismul politic şi social, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor şi corecta informare a opiniei publice. Această concluzie este întărită de declaraţii ale reprezentanţilor societăţii civile, organizaţiilor internaţionale, fiind susţinută şi de rapoarte şi analize ale acestora.
În cadrul emisiunilor SRTV şi a SRR s-au semnalat următoarele distorsiuni în exercitarea mandatului de serviciu public:
• preponderenţa ştirilor cu caracter senzaţional (deci a informaţiilor care de obicei nu au legătură directă cu interesul public, în cadrul ştirilor prime-time) în detrimentul celor cu conţinut informaţional relevant pentru naţiune; interesul scăzut faţă de dinamica vieţii politice a fost asociat şi diversităţii scăzute a punctelor de vedere pe o problematică abordată (în favoarea poziţiei înalţilor funcţionari publici); • manipularea jurnalelor de ştiri şi a talk-show-urilor pentru a evita criticile aduse guvernului şi, implicit, organizarea unor dezbateri plictisitoare în cadrul campaniei electorale, evitându-se, de exemplu, confruntarea directă dintre candidaţi, în perioada electorală;
• lipsa informaţiilor critice la adresa partidului de guvernământ şi prezentarea liderilor aflaţi la putere, aproape în exclusivitate pe parcursul anului 2004, în context pozitiv sau neutru;
• dezinformarea, prin omisiunea evenimentelor şi subiectelor care ar fi afectat imaginea publică a membrilor autorităţilor publice;
Principalele mecanisme semnalate de influenţare directă şi indirectă a politicii editoriale a celor două instituţii publice sunt:
a)Exercitarea de influenţe politice asupra conducerii televiziunii şi, ulterior, direct asupra persoanelor implicate în producţia şi difuzarea ştirilor. Domnul preşedinte director general Valentin Nicolau, şi în cadrul audierilor şi în alte întâlniri cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale, a recunoscut că a încercat să funcţioneze ca un tampon al acestor influenţe, cu rolul de a le absorbi, iar în momentul în care nu a cedat acestor presiuni, influenţele politice sau mutat la eşaloanele de sub vârful managerial al televiziunii şi de acolo s-au răsfirat la nivelul redacţiilor. Domnul preşedinte Dragoş Şeuleanu a recunoscut că, până într-o anumită limită e normal să dai ştiri şi să primeşti telefoane.
b) Obedienţa anticipativă a unor jurnalişti, producători, redactori şefi şi directori de departament. Dincolo de presiunile directe, de telefoanele ţintite cu temă prin care se comandau ştirile, a existat la nivelul jurnaliştilor din redacţia de ştiri, producătorilor, redactorilor şefi şi directorului Departamentului de ştiri din Televiziunea Română şi di SRR o anumită mentalitate care s-ar putea rezuma astfel: oamenii anticipează cam ceea ce s-ar dori de la ei şi acţionează preventiv fără să mai aştepte să le spună cineva ceva. Această obedienţă anticipativă s-a manifestat sporadic şi după schimbarea puterii în România în decembrie 2004, dar de această dată în sprijinul actualei puteri.
c)Neluarea nici unei măsuri de sancţionare a celor vinovaţi sau unei atitudini de descurajare a acestei situaţii de către conducerile SRR şi S.R.Tv. În ciuda numeroaselor semnale interne şi externe referitoare la distorsionarea gravă a informaţiilor de interes public, conducerile celor două instituţii, în speţă Consiliul de administraţie au luat pentru prima dată în serios în discuţie politica editorială a Departamentului de ştiri abia după ce ecourile dezvăluirilor jurnaliştilor contestatari căpătaseră dimensiuni internaţionale. Cu toate acestea nici până astăzi nu s-au luat nici un fel de măsuri de sancţionare a celor vinovaţi, acest fapt însemnând că preşedinţii directori generali, domnii Valentin Nicolau şi Dragoş Şeuleanu, şi membrii Consiliilor de administraţie îşi asumă această situaţie şi sunt responsabili de ea.
Rezultatul îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor celor două instituţii s-a concretizat în vicierea obiectivităţii şi a imparţialităţii prezentării realităţilor vieţii social-politice şi economice interne, precum şi prin afectarea libertăţii de informare a cetăţenilor României, având în vedere că 73% din ei au ca principală sursă de informare televiziunea şi 6% radioul.
Efectele gravelor derapaje editoriale ale posturilor publice de radio şi televiziune care au deturnat misiunea acestora de instituţii publice au condus la:
• emiterea de către CNA a unui „Apel pentru respectarea independenţei serviciilor publice de radio şi televiziune”, la doar două zile după victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale, în care se solicită depolitizarea administraţiei celor două instituţii şi propune modificări legislative pentru asigurarea independenţei şi bunei funcţionări a radioului şi televiziunii publice;
• constituirea unui grup de lucru în luna februarie a anului 2005 pentru a propune modificări ale legii 41/1994, din care fac parte mai multe organizaţii ale societăţii civile, ziarişti din SRR şi TVR, dar şi reprezentanţi ai conducerii TVR. Scopul acestui efort conjugat constă în înaintarea unor propuneri concrete de modificare a cadrului de organizare şi funcţionare a celor două instituţii, vizând depolitizarea acestora, instituirea unor mecanisme de control privind respectarea misiunii de serviciu public a SRR şi TVR şi a normelor etice şi profesionale.
• înaintarea solicitării de a-şi prezenta demisiile de onoare celor doi Preşedinţi – Director General ai TVR şi SRR, de către Agenţia de Monitorizare a Presei alături de Convenţia Organizaţiilor de Media, care reuneşte 36 de organizaţii de media şi alte 10 organizaţii neguvernamentale: Fundatia Concept, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Grupul pentru Dialog Social, Alianţa Civică, Centrul de Resurse Juridice, Asociaţia Consumatorilor de Media, APADOR – CH, APPLE, Asociaţia Civic Media, Liga Romană de Presă;
2. În ceea ce priveşte performanţele manageriale şi instituţionale au fost constatate următoarele disfuncţionalităţi:
• existenţa unui management discreţionar, manifestat în dispreţ faţă de banul public, de legislaţia în vigoare şi de transparenţa necesară unei astfel de activităţi (instituţii aflate sub control parlamentar şi finanţate din bani publici)
• orientarea managementului pe interese personale sau de grup, cu ignorarea misiunii publice a celor două instituţii.
• existenţa unui partizanat în reflectarea realităţii şi în derularea activităţii (contracte cu firme manageriate de persoane suspectate de conflict de interese)
• manifestarea unor tendinţe abuzive prin eludarea legislaţiei şi normelor în vigoare, folosirea serviciilor unor persoane pentru atingerea anumitor interese (rolul decorativ al unor membrii ai CA)
• realizarea unor cheltuieli exagerate de protocol, însoţite de cheltuieli suplimentare pentru dotări de lux în anumite sectoare;
• folosirea instituţiilor pentru răfuieli politice, dispute persoanale, riposte, vendete
• descurajarea multor persoane la început de drum prin promovarea, sub diferite forme, a unor persoane mai în vârstă, dar obediente;
• folosirea unor regulamente ce conţin prevederi anti-europene şi neconstituţionale şi care uneori servesc la „acoperirea” unor abuzuri;
• întreţinerea unei atmosfere de tensiune, stimularea oportunismului;
În vederea recâştigării libertăţii, respectului şi a demnităţii profesionale în cadrul celor două instuţii publice, aspecte esenţiale pentru funcţionarea unei societăţi democratice, propunem următoarele măsuri:
• depolitizarea efectivă a celor două instituţii audiovizuale şi instituirea unor mecanisme de control privind respectarea misiunii de serviciu public a SRR şi SRTV şi a normelor etice şi profesionale
– în acest sens, Comisia de anchetă susţine susţine iniţiativa CNA şi a societăţii civile de modificare a Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRTV şi SRR;
• înlocuirea celor doi Preşedinţi – Directori Generali, din cauza deturnării celor două instituţii de la serviciul de mandat public şi a disfuncţiilor manageriale semnalate, şi numirea unor personalităţi apolitice, pe criterii de competenţă reale: profesionalism, experienţa în mass media, credibilitatea publică, imaginea şi moralitatea, având în vedere şi evitarea cumulului de funcţii (preşedinte vs. director general);
• schimbarea Consiliului de Administraţie la cele două instituţii, stabilirea unor criterii clare şi responsabilităţi bine definite şi efectuarea unui control în profunzime a întregii activităţi manageriale, economico-financiare şi de investiţii.
• elaborarea, conform normelor şi standardelor europene, a unor principii, reguli şi criterii de performanţă profesională, eliminarea incompatibilităţilor dintre regulamentele interne de funcţionare ale SRTV şi SRR şi legile în vigoare, acestea fiind publice cu scopul stabilirii reperelor în evaluarea gradului de independenţă editorială;
3. În ceea ce priveşte evaluarea activităţii financiar-contabile ale SRTV şi SRR s-au constatat încălcări grave ale legii, au fost identificate cazuri de cheltuire nejudicioasă a banului public, deficienţe financiar-contabile manageriale în sensul neidentificării acestor probleme, lipsa responsabilizării şi pedepsirii persoanelor vinovate, perpetuarea de-a lungul anilor a unor greşeli.
În vederea creşterii corectitudinii şi eficienţei activităţii financiar-bancare a celor două instituţii publice, propunem următoarele măsuri:
• având în vedere deficienţele semnalate considerăm necesară efectuarea unei expertize contabile care să aibă ca obiective stabilirea prejudiciilor produse prin încălcarea normelor legale de atribuire a contratelor de achiziţii şi de vânzare, a persoanelor răspunzătoare, precum şi înaintarea raportului de expertiză către toate forurile competente pentru repararea prejudiciului;
• întrucât, potrivit art. 101 din O.U.G. 60/2001 organele competente să constate şi să sancţioneze abaterile privind achiziţiile publice sunt Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor Publice, care nu au constat şi nu au sancţionat cu ocazia controalelor efectuate abaterile sesizate de noi pe parcursul anchetei, se impune atenţionarea acestora pentru intrarea în legalitate şi tragerea la răspundere a persoanelor vinovate;
• efectuarea unor expertize contabile care să clarifice problemele semnalate în raport;
4. Sub aspectul respectării legislaţiei în domeniul audiovizualului şi a regelementărilor CNA s-au constatat următoarele aspecte:
• Încălcări ale Legii 41/1994 cu privire la misiunea celor două instituţii şi responsabilitatea organismelor de conducere
• Au existat unele cazuri de încălcări a legislaţiei în domeniul audio-vizualului datorită gradului mare de interpretabilitate a legilor.
Pentru a nu se mai repeta în viitor situaţiile care au condus în prezent la încălcarea legislaţiei care reglementează activitatea celor două societăţi, recomandăm următoarele:
• Elaborarea unui mecanism care să realizeze constant monitorizări calitative ale informaţiilor difuzate de către cele două societăţi;
• Elaborarea unei legislaţii clare, cu criterii bine definite şi competente strict delimitate pentru cele două organisme de conducere;
• Responsabilizarea celor care au folosit ambiguitaţile legislative pentru a da curs presiunilor sau pornirilor de denaturare a realităţii.
Raportul prezentat mai sus a fost votat în şedinţa Comisiei parlamentare de anchetă privind evaluarea activităţii Societăţii Române de Televiziune şi a Societăţii Române de Radiodifuziune din data de 12 mai 2005 cu 8 voturi pentru şi 2 voturi contra, 5 membri ai Comisiei părăsind sala de şedinţe.
.jpg)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu