Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

12 ian. 2013

Basm




A fost odată în basm, în baladă,
o fată mică de cer şi zăpadă . . .
şi-un tata trudit, un biet tată
cu umbre în ladă,
cu tâmpla de cântec brumată.

Au fost odată un tată şi-o fată,
şi fata scria cu litere mari, încete . . .
iar tata venea seara, -n buzunar
cu portocale şi comete
şi le răsturna pe abecedar
sau le-ncurca printre caiete.

A fost o fată cu slove domoale –
şi-un tată cu stele şi portocale.
A fost odată . . . a fost odată . . .
Fetiţa a rămas departe-n povesti,
cu mâini de icoana curată,
cu ochii ei prea mari, prea cereşti;
iar tata a murit de-atunci, nu o dată
de-o sută, de-o mie de ori;
de-o mie de ori a fost tras pe roată,
spânzurat de o mie de sfori . . .
De-o mie de ori pus pe cruce,
de-o mie de ori perpelit în dogori,
de-o mie de ori . . . de-o mie de ori . . .

Fata cu obraji de petală
de mult nu se mai duce la şcoală,
dar seara, când ploua mărunt
şi frunza tremura goală,
din fundul temniţei, crunt,
din moartea lui fără fund,
strigoiul tatii se scoală.
Din adânc, de sub bezna grozavă,
din smoală, din lună,
peste munţi şi păduri de otravă,
peste cetăţi şi genuni,
strigoiul tatii se scoală-n minuni
şi se-ntoarce cu urme de sânge
din lava-i străfiartă
pe uliţa moartă.

Şi-ntreabă şi plânge,
din poartă în poartă,
din uşă în uşă
şi din cenuşa în cenuşă:
-Unde-i fetiţa de-atunci ?
-Unde-i tăticul de-atunci?
şi-ntrebarea cumplită
se face muget de stânci
şi catapeteasmă trăznită
şi cutremur şi dinamită.

-Sparge-te, lacăte!
-Zidule, pleacă-te!
-Temnită, crapă-te!
acolo, departe-n poveşti,
o fată mică de şcoală
cu obrazul lipit de fereşti,
cu ochii ei prea mari, prea cereşti
aşteaptă o stea şi-o portocală
şi se roagă să plece puhoiul,
să vină acasă strigoiul.

Foto: lucrare de Daniela Adela Armega

2 comentarii:

  1. Usor de citit, greu de patruns.


    https://plus.google.com/108099534722792923191/posts/1Rh2rHKumXt

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos poem. Gyr, din nou... Răscolitor.
    Greu de pătruns? Hmmm! Vorbești în nume propriu, presupun. Și-ți mai și faci reclamă la blog.

    RăspundețiȘtergere