Labels

abdicare abjectie absurd abuz africa ahile alegatori alegeri apocalipsa arafat arma arta asistati aur avram iancu basarabia base batalie biserica bland bolsevici brad bucium cabinet cacarau calomnie caporal caragiale cartago ccr chisinau civilizatie comunist comunisti condamnare conspiratie constantinescu copii cosbuc credinta crestinism crime damasc dans demisie derbedei dictatura didona dreapta drept DW ecologisti economie educatie egipt eminescu energie eroi europa evaziune evreu farmece fascist fascisti felix foame folclor frauda fular Gargamel geniu geopolitica goagal goga grecia guvern haz hiram homer hotie hutuli iarna ilegalitati ilici imbecil incompatibil incredere independenţa inflatie innot investitori istorie înnot joc justitie lege liberali limba luminita amarie magie malina manipulare martisor melancolic mickey mouse micul che minciuna mineriada minte miscarea populara morala moscova MRU nastase nationalism nirvana non combat obiceiuri p pacalici parlament patriot pedeapsa penal persia perversiuni pictura pistol plagiat plagiator poezie politie ponta popular pornografie povesti presa preversiuni primar principate printese promiscuitate propaganda prost psd putin rambursare tva recesiune referendum regele mihai religie revolutie ritual romani romania rosia montana rusi rusia ruteni saracie savoare secaturi sex sfant sindicat social sov srr standford stanga stat de drept stea strousberg stroussberg STS talent tariceanu teatru tele-vizuina teroare tezaur tigani tigari tradare traditie transilvania tunisia turism tutun tvr unguri unire unpr usl vanghelie vantu vis vot woloch

29 dec. 2011

"Parturiunt montes, nascitur ridiculus mus" de Mihai Eminescu

Parturiunt montes, nascitur ridiculus mus, gem munţii şi se naşte un şoarece. După vantul care şi-l luase " Pseudo - romanul " cand făgăduia noul program al partidului său, ne aşteptam la lucruri, de nu mari, dar cel puţin insemnate, la idei organice, care in adevăr să puie dezvoltarea ţării pe o cale mai bună. Cand colo... ce să vezi? Cinci principii — mari şi late — ne inşiră foaia guvernamentală ca program viitor al partidului roşu.
1. Dreptatea nu este aşezată pe temelii.
2. Instrucţiunea in sate nu este.
3. Nu s-au ingrijat nime ca sătenii să nu fie din nou robiţi prin tocmeli agricole.
4. In comune nu sunt drumuri, plantaţii , poliţie, spitaluri.
5. Bătaia nu e bună.

Ştiam pană acum că un program cată inainte de toate să fie pozitiv. Din negaţiunile : ,,nu este dreptate" ,,nu este instrucţie" ,,nu 'ngrijeşte nime de săteni" ,,nu sunt drumuri" nu rezultă nimic. Judiciile negative dovedesc un grozav gol intelectual, prin nedeterminarea lor infinită; se pot inmulţi in infinit fără, ca cineva să ştie ce lipseşte in adevăr. Nu e bun cutare lucru, nu cutare, nu aşa, nu pe dincolo, nu şi iar nu, şi nimeni nu poate şti din şirul de negaţiuni ceea ce ar fi in adevăr bun şi folositor.

Demult am observat lipsa de idei a confraţilor şi adeseori am avut ocazia a ne bate joc de micul bagaj de fraze cosmopolite care garniseşte intr-un chip atat de sărăcăcios localităţile stramte şi cranioscopic curioase in care rezidă creierii lor. Oare acestea sunt naturi de adevăraţi reformatori ? Permită-ne confraţii a le-o spune; semnul dumnezeiesc prin care se deosebesc adevăraţii reformatori de panglicarii ce vor să ia ochii mulţimii cu lucruri nouă, steaua in frunte cu care se nasc in lume este iubirea trecutului, simţul istoric. ,,Nu voi să stric legea veche, zise Isus Nazarineanul, voi s-o restabilesc" — " Nu voi să ating biserica, zice Luther, voi s-o fac cum a fost"— " Voim să punem la loc bunele şi bătranele datini ale ţării" zice Matei Basarab; " Vă cer trecutul ţării mele indărăt cu Domnia ei, cu legile ei vechi, cu datinele ei" zice Tudor cătră impăratul Turciei, şi numai in trecut văd toţi rădăcinile regenerării.

" Spitaluri trebuiesc in sate; abia s-au infiinţat cateva şi nu mai ajungeau paturile" zice " Romanul"

Da, intr-un spital aţi prefăcut ţara, pe care, prin importul vostru de fraze, aţi imbolnăvit-o moraliceşte şi fiziceşte. Spitaluri pentru bolnavii morali, temniţe, spitaluri pentru bolnavii fizici! Spitaluri pentru jertfele politicii voastre economice şi sociale, căci poporul intreg e bolnav de hatarul cu care milionarizaţi creaturile voastre, de hatarul cu care cercetaţi crimele cărăturilor peste Balcani, de hatarul cu care faceţi din rebelul din Ploieşti pe adiutantul Maiestăţii Regelui. Da, spitaluri, căci acest popor nu mai crede in merit... Uzanţele principiului " facem treburi" apucăturile viclene s-a substituit meritului. El nu mai crede in onestitate, căci malonestitatea este un titlu de inaintare, şi din oameni vrednici " de puşcărie şi carantină" se compune sfatul legiuitor al ţării. El nu mai crede in eroii săi, după ce eroii nopţii de la 11 fevruarie sunt mari şi tari, după ce trădarea şi infamia s-a botezat in numele eroismului . Aţi războtezat cuvintele, aţi suplantat inţelesul pe care li-l dăduse secolii vieţii noastre istorice, aţi scornit limba păsărească in locul celei romaneşti, aţi desfiinţat, Erostraţi străini şi nelegiuiţi , toate vertebrele de drept, de echitate şi de tradiţie ale acestei străvechi şi de Dumnezeu păzite ţări. Pentru voi n-a preexistat nimic inaintea voastră şi puţin vă pasă de ce va exista după voi. " După voi potopul"… Forme de guvernămant şi principii nu sunt pentru voi decat nişte expediente care oricare altele; le luaţi nu din adancul inimei voastre proprii, ci de la alţii. Noi — această foaie indeosebi— am fost cei dentai care am dat ţipătul de alarmă in privirea stării rele a ţăranului. Dar n-am uitat a cita cauzele. Cauza cea adevărată e că cea mai mare parte a păturii superpuse in aceşti din urmă treizeci de ani nu compensează prin merit şi ştiinţă munca poporului care-i susţine. Aţi inzecit sarcinile acestui popor pentru a hrăni cu birul lui o seamă de plagiatori pe catedre universitare, trădători şi rebeli ca ofiţeri superiori, directori de drum de fier, advocaţi plătiţi cu 30—40 de mii de franci pe an. Aţi făcut din plagiat, din nulitate, din feneantism un merit, un titlu de inaintare; i-aţi dat poporului formele goale a unei civilizaţii străine, fără umbră din cuprinsul şi bucuriile ei; aţi făcut ca plebea, plebea uliţilor oraşelor, să domnească peste nobilul popor romanesc; mai mult, aţi constituit privilegii pentru ca această arhiplebe pururea să rămai deasupra. Şi nu e dreptate azi? Dar de unde să fie, cand aţi atins-o in samburele ei, in dreptul consue tudinar , parte viu, parte cuprins in codicii vechi, şi aţi impus legislaţiuni străine?

Şi azi, cand aţi prefăcut dreptul, obiect al datinei şi conştiinţei publice, in ştiinţa vastă a unor legiuiri străine, cand judecătorul cată să fie om special, voiţi să indreptaţi justiţia prin electivitate? Cei ce nu cunosc codicele să ştie pe cei cari şi-au făcut din aplicarea lor o misiunea vieţii? Nu e instrucţiune azi? Dar de la cine să inveţe poporul? De la declasaţii din cari aţi făcut profesori ce, avand inşişi patru clase liceale, devin profesori de liceu sau de facultate? Stă rău comuna şi judeţul? Şi mijlocul de a le indrepta starea, consistă in sufrajul universal, in seducerea populaţiunilor prin amăgitori de profesie, prin oameni cari şi-au făcut o meserie din a promite marea cu sarea şi a nu ţinea nimic? Sunt rele tocmelele agricole? Dar cine l-a silit pe ţăran să se tocmească decat sarcinile impuse de stat, de comună, de judeţele cu selfguvernmentul lor plătit şi compus din simpli postulanţi? Şi azi — spre indreptare — voiţi să desfiinţaţi libertatea tranzacţiunilor, stipuland tocmai contrariul unicului principiu de drept care domneşte in materie de cand lumea? Principiul tuturor legislaţiunilor de cand i-a venit in minte unui legiuitor să dispuie ceva e că absolut libere sunt tocmelele, dar făcute odată, indeplinirea lor e obligatorie. Voi intoarceţi principiul pe dos şi ziceţi: Tocmelele nu sunt libere, se vor face cum zic eu, iar indeplinirea lor rămane la discreţiunea fiecăruia. Cum o vrea şi de-o vrea o face.

Şi acum, după ce toate espedientele şi panglicăriile s-au infundat, vine ,,Pseudo - romanul " şi proclamă că ,,Partida naţională şi liberală culpabilă este" ,,Pentru relele in instrucţiunea publică sunt răspunzători toţi membrii partidei naţionale şi liberale" c-un cuvant de toate relele economice, sociale, igienice chiar, e răspunzător şi culpabil partidul roşu. Culpabil! Culpa presupune ştiinţă şi premeditare . Prea sunt ignoranţi, prea neinsemnaţi membrii partidului roşu, pentru a fi culpabili in publicis .

Singura lor ţintă a fost de a se imbogăţi, de a-şi crea sinecure şi averi; ei n-au avut nici o insemnătate politică, prin urmare nu culpabili, ci greşiţi sunt. Greşalele insă in politică sunt, după cum zic francejii, crime; căci in urma lor sufăr milioane de oameni nevinovaţi, se 'mpiedică dezvoltarea unei ţări intregi şi se 'ntunecă pentru zecimi de ani inainte viitorul ei.



[13 februarie 1882 ]

1 comentarii:

  1. si iata si reversul, spitalele s-au desfiintat. si nu cele de la sate, ca nici nu prea s-au facut acolo dupa stirea mea, ci cele mari. natia tot bolnava e, dar si-or fi dat seama ca sufera de boli incurabile si atunci, la ce bun sa mai cheltuim cu sanatatea care nu e?!?

    RăspundețiȘtergere