"I have a dream"... A bad dream...

Sa va povestesc un vis recent… Desigur, ceea ce se-ntampla in vis, in realitate e invers ; ce-i drept, nu mereu… Se facea ca zburam si vedeam miscari de trupe… In vis e permis sa zbori si nici sa vezi astfel de miscari nu e spionaj. Parea ca o mare putere militara si-a « aranjat » terenul inca din ianuarie, cand in Africa de Nord a inceput « primavara araba » (si aici e permis, pentru ca in vis poate fi primavara si in ianuarie). O importanta doamna secretar de oras-stat facea o vizita in Cartagina, cea reconstruita, iar pe seful local il apuca a doua zi « dorul de duca ». Personajul ia un avion, ceva haine de schimb si un munte de diamante si pleaca spre Orient unde primeste un palat sau azil… asa ceva, ca visul nu era precis. Tot in acea perioada, in Alexandria egipteana incep tulburarile ; colonelul local este arestat si mai apoi judecat, iar la putere vine armata care planifica alegeri. Cand ? In noiembrie, aproape ca si in Cartagina. Cam in aceeasi perioada se contamineaza de revolte si desertul apropiat de Egipt. Aici oamenii primeau bani ca sa nu munceasca, dar gandul la libertatile democratice a fost mai puternic , asa ca s-au luptat sa-l dea jos pe cel care le dadea 400$ pe luna degeaba. Razboiul din desert a durat mult, dar imediat ce doamna secretar a Marelui Arhitect Hiram a facut o vizita si a dat cu bagheta cu stelute pe ea, imediat s-a oprit si razboiul iar conducatorul generos candva a fost omorat. Pna aici e totul ca in vis : cand clar, cand neclar. Odata terminata “primavara araba” locuitorii dornici de libertati, democratie, taxe si impozite pana de curand neplatite si-au stabilit alegerile pentru diverse organisme ciudate ce pareau a fi parlamente, dar nu erau. Cum la alegeri nu se pot prezenta oamenii nepregatiti, Marele Arhitect s-a decis sa « ajute » noile democratii finantand prin interpusi partide opuse, stanga si dreapta. Desigur, in realitate nu se poate intampla asa ceva, dar noi vorbim de un vis. Cu alegerile terminate, se facea ca partidele finantate incep disputele pe ciolane, scaune si fotolii, pe fondul scaderii drastice a economiilor tarilor respective. Totul parea asezonat cu diverse « tulburari sociale », in realitate insignifiante incaierari locale, dar prezentate ca tulburari de o presa obedienta (nu reiese din vis cui…). Daca in Cartagina locuitorii cereau bizarerii, ca-n vis, in desert triburile incepeau sa… nu se-nteleaga. In Alexandria, oamenii cereau in ajunul alegerilor sa plece armata de la putere, fara sa spuna si cine sa vina pentru o saptamana, cat mai era pana la alegeri. In visul asta straniu se facea si ca toate aceste « tulburari » erau instrumentate din afara de catre Marele Arhitect Universal care avea interes ca in fiecare dintre aceste tari sa fie cate un mic conflict intern la nivel de conducere ; in asa fel ca toti sa se concentreze pe problemele astea derizorii, dar atat de umane si sa fie incapabili de concentrare pe un obiectiv mult mai important : Damasc, Persia si o a treia cetate al carui nume nu mi-e clar, ceva asemanator cu Bantu-stan, dar in Asia… Mai precis, pe Marea Expeditie Planetara ; a treia.


In timpul asta, Imparatul Rosu de la Rasarit aproviziona cu sulite de foc Damascul Sfantului Pavel, iar Imparatul Galben isi declara sprijinul pana la capat pentru Persia lui Darius. Marele Arhitect Hiram se pregatea sa-si arunce vrajile in trei directii pentru a-si salva Universul care decazuse economic. Pentru redresare, Hiram nu stia sa foloseasca decat vrajile lui celebre, escadrile de traznete si altele asemenea, asa cum o facea de fiecare data la nevoie. Cetatile invecinate celor trei se aflau intr-o neutralitate calculata si cointeresata atent. In vis mai aparea si o cetate de pe malul Pontului Euxin, locul de unde Hiram trimitea traznetele, dar despre asta… in alt vis.