Sa vedem, totusi, ce s-a intamplat ieri in Parlament, dincolo de fanteziile monarhist-iliesciene. Am vazut un batran care e mai bine sa fie ajutata sa coboare cateva trepte care intai si-a suflat nasul in fata microfonului, dupa care a tinut un discurs catre supusi. Un discurs suficient de anost ca sa nu atraga atentia, decat poate prin fraza finala: "Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri", fraza prin care Mihai isi arata disponibillitatea de a lasa tara (pe care n-o conduce si pe care nici n-o va conduce) copiilor sai, ceea ce este interzis de legea salica oricum. Discursul scurt nu a avut nici un cuvant de multumire la adresa smecherilor care il invitasera acolo, desi nu detine nici o calitate oficiala pentru a putea fi invitat, conform regulamentelor celor doua Camere. Nu s-a adresat cu un cuvant poporului pe care atat de catastrofal l-a condus din 23 august 1944 si pana la abdicarea din 30 decembrie 1947; in rest, tara a fost condusa ba de o Regenta, ba de catre Maresalul Antonescu sau, neoficial, de catre mama sa, el fiind destul de ocupat cu... masinutele.
Se spune: "Cine uita, nu merita", dar si ca necunoaserea istoriei duce la repetarea ei. Atunci sa vedem ce spune istoria, nu cea facuta convenabil de catre bolsevici si preluata servil de catre comunistii romani, dar nici "istoria" pe care azi, aceiasi comunisti incearca s-o acrediteze; nu, sa vedem faptele in nuditatea lor, fara interpretari partizane:
Actul de la 23 august 1944
Anterior acestei zile, Antonescu initiase negocieri cu Stalin (anglo-americanii deja spusesera "intelegeti-va cu rusii") pentru ca Romania sa iasa din alianta cu Germania. Maresalul cerea o capitulare conditionata prin care sa se stipuleze clar care sunt drepturile Romaniei (o zona neutra unde sa se retraga guvernul, cuantificarea si negocierea despagubirilor etc.). Rusii, intepeniti in fata liniei de fortificatii Namoloasa si Carpati erau obligati sa accepte deoarece venea iarna si nu aveau resurse pt a trece de sistemul nostru de aparare. In paralel, regele purta discutii cu opozitia si cu comunistii pentru a-l inlatura pe Maresal.
In seara de 23 august, regele il cheama pe Antonescu la Palat si-l da pe mana comunistilor lui Botnarenco/Bodnaras. La radio anunta fapta si declara ca Romania iese din alianta cu Germania, devenind aliata de voie cu URSS. Rezultatele au fost catastrofale si pentru Romania, dar si pentru Europa si anglo-americani. Astfel, Romania s-a vazut ocupata in trei zile de catre o armata straina, de salbatici care au inceput sa omoare in stanga si in dreapta soldati si ofiteri romani si persoane civile nevinovate de ceva. Femei si fete violate, oameni jefuiti si proprietati deposedate si distruse, acestea sunt "faptele de arme" ale noului "aliat" al Romaniei. In realitate, rusii intai au ocupat tara si apoi au obligat guvernul si asa obedient lor sa incheie o capitulare neconditionata si impovaratoare. S-a spus ca fapta regelui "a scurtat cu 6 luni razboiul"; da, asa este, dar sa vedem si ce a insemnat aceasta scurtare. Aliatii pe de o parte si rusii, pe de alta se intelesesera sa faca jonctiunea celor doua armate la Berlin, asa ca toate planurile anglo-americane se concentrasera pe desfasurarea fortelor in teritoriu dupa un anumit plan si cu un anumit calendar. Tradarea de la 23 august a dat peste cap toate planurile aliate. Asa se face ca rusii s-au intalnit cu americanii la Potsdam, dupa ce ocupasera 3/4 din Europa. De unde americanii socotisera sa limiteze extrem de mult influenta rusilor, pe care tot ei ii ajutasera sa reziste in razboi prin parasutarea in spatele frontului de alimente si armament, acum se vedeau in situatia de a accepta (si ei) toate conditiile rusilor. Asta l-a facut pe un important oficial anglo-american sa spuna: "Rusii au castigat razboiul". Pentru toate acestea, regele Mihai a fost decorat de catre Stalin cu Ordinul "Pobeda" (Victoria).
A urmat o coabitare politicoasa cu regimul comunist, azi prezentata drept o "opozitie muta".
In decembrie 1947, guvernul aloca sume importante pentru ca regele sa mearga la Londra la ceremoniile ce aveau loc acolo. Pe langa sume, regele dispune de un vagon atasat Orient Expres-ului in care pune cate ceva: doua Buick-uri noi noute si doua tablouri de El Greco: "San Sebastian" si "Canonicul Bosio"; despre alte bunuri nu detin detalii, nici confirmari. Ulterior, conform datelor furnizate de americani, cele doua tablouri au fost vandute. S-a stabilit un Acord datat 26 octombrie 1975, încheiat între Wildenstein & Co. din New York şi Hamilton Corporation S.A. (o companie deţinută şi controlată de către fostul rege Mihai), în baza căruia acesta ii încredinţa lui Wildenstein & Co. vânzarea a două tablouri de El Greco – Don Bosio şi San Sebastian. Din Acord reiese ca tablourile lui El Greco au fost vândute de Wildenstein din partea fostului rege Mihai astfel: “Don Bosio” Muzeului Kimbell din Texas, pentru 3 milioane de dolari, şi tabloul “San Sebastian” unor colecţionari de artă japonezi, pentru 30 milioane dolari. Asta pentru a mai indulci "saracia" elvetiana in care isi crestea cele 5 fete.
30 decembrie 1947
Asa cum stim, in aceasta zi s-a produs abdicarea regelui care considera ca monarhia este o forma anacronica de guvernamant. Aici, explicatiile de azi ale fostului rege sunt slabe, incoerente si neconvingatoare. Spune ca ar fi fost amenintat cu uciderea a cateva mii de studenti care ar fi demonstrat (nu e clar daca in Bucuresti sau in toata tara) si nici motivul demonstratiei nu e limpede; pur si simplu nu stiu ce ar fi putut sa ceara.in ajun de Anul Nou. Daca acei 6000 de arestati ar fi fost in Bucuresti, la vremea respectiva nici n-ar fi avut unde-i baga, inchisorile fiind deja pline, iar daca ei erau raspanditi in tara, asta ar fi insemnat o miscare la nivel national pentru care nu exista nici un document care s-o certifice. Stim ce declara autoritatilor americane J. Vergotti, cel i nsarcinat de Palat sa se ocupe de transferul bunurilor de mai sus: "Se poate spune că relaţiile dintre rege şi guvernul condus de dl Groza şi Gheorghiu-Dej au fost cordiale. Personal, am fost invitat de domnii Groza şi Gheorghiu-Dej să iau instrucţiunile şi banii pentru această călătorie. Am chitanţa pentru banii pe care i-am luat pentru tot grupul care călătorea la Londra. şi îmi amintesc că atât dl Groza, cât şi dl Gheorghiu-Dej voiau să se asigure că regele avea tot ce dorea să ia cu el. Nu am intrat în detalii. Era prima călătorie în străinătate a regelui. O ocazie foarte plăcută. şi, de fapt, cred că toată lumea spera că regele se va căsători". Din aceasta perspectiva si din cauza inconsistentei explicatiei "regale", consider ca abdicarea a fost un act premeditat, negociat si nicdecum unul fortat. Mihai, o data in Occident fiind, avea posibilitatea sa denunte actul abdicarii, ca fiind unul smuls sub presiunea armelor (asa cum declara doar el). Cu toate astea, Mihai I n-a denuntat NICIODATA actul abdicarii. Carol al II-lea a etichetat gestul drept "o lasitate", asa cum reiese si din jurnalul personal al lui publicat si in Romania.
Rezultatele abdicarii au fost dezastruoase: sute de mii de arestati, multi dintre ei asasinati in inchisorile comuniste, familii distruse, bunuri confiscate si lista poate continua. Mihai s-a retras in Elvetia, in "saracia" lui, lasand tara in "belsugul" comunist.
Ca o incheiere... Am intelles ca Mihai a "rupt legaturile dinastice cu familiile regale europene", dar la aniversarea sa, respectivele case regale au trimis reprezentanti de seama. Atat de lipsite de demnitate sunt aceste case regale? Nu cred. Cred ca asistam la un plan ticluit inclusiv in cardasie cu acele fete regale. A facut asta pentru a putea abandona legea salica si pentru a o desemna drept viitor sef al Case Regale de Romania pe sotia fostului securist, actual "prince" Duda, principesa Margareta. Fara a intra in detalii, ma intreb daca o casa regala poate face tot ce doreste in interiorul monarhiilor europene si daca poate abdica de la legile lor stramosesti doar pentru ca Mihai nu a avut decat fete. Nici Carol I n-a avut mostenitori, dar linia regala n-a fost deloc afectata, pe tron venind nepotul sau, Ferdinand.
Dar sa lasam asta si sa ne concentram pe "qui prodest"... Cui si la ce foloseste tot acest "monarhism" brusc? Mai multe voci, printre care si Cristina Topescu (cea care n-a lamurit problemele arestarii sale de dinainte de Revolutie) vorbesc despre "visul de veacuri al restauratiei monarhice". Bun... Sa presupunem ca monarhia este o forma de guvernamant superioara republicii, desi nici una nu-i este superioara celeilalte... Si? Iliescu l-a umilit pe Mihai in anii '90, l-a alergat pe autostrada si l-a expulzat umplandu-l de mizerii. De ce i-a refuzat fostului rege sa vina in tara? De ce s-a folosit pentru asta de o lege din 1938 din timpul dictaturii carliste (care spunea ca daca o persoana paraseste tara mai mult timp, isi pierde cetatenia romana)? De frica. De frica sa nu revina monarhia intr-o Romanie aflata in deriva. Si a tinut neaparat ca frica asta sa se vada si in Constitutie; asa a aparut in art.152: "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." Asadar, putem vorbi cat vrem si putea fi Mihai o varianta ideala de a fi condusa tara, ca la monarhie nu se poate reveni pentru ca a avut grija "patriarhul rosu". Atunci de ce se face tot acest spectacol prin care tradarile regelui sunt prezentate drept calitati exceptionale? Oare nimanui nu i se pare macar dubios ca sustinatorii infocati ai monarhiei de azi sunt chiar aceia care mai ieri il umpleau de ocara pe fostul rege? Iliescu il gonea, calcand in picioare orice lege, morala sau legala, dar azi este... "monarhist"? Ma intreb: cat de prosti sau orbi pot fi romanii?
Multumiri lui Victor Roncea pentru detaliata documentatie pusa la dispozitie.
.jpg)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu