"CESTIUNEA IZRAELITĂ" de Mihai Eminescu (IV)

IV. REGULAREA RELAŢIUNILOR EVREILOR ÎN PRUSIA În ultimul articol am întrebat ce ar fi de făcut. Înainte de a cerceta complexul măsurilor necesare la cari ar trebui a ne gîndi şi ce ar trebui a lua pentru ameliorarea stării de lucruri, cestiunea izraeliţilor fiind pusă la ordinea zilei, aceasta ne sileşte a curma dezvoltările şi, rezervîndu-le pentru alt articol, a îndrepta acum atenţia asupra acestei proxime cestiuni. Sînt unii cari, pornind de...

Read More

"CESTIUNEA IZRAELITĂ" de Mihai Eminescu (III)

III. INDUSTRIE ŞI COMERŢ Cari sînt acum condiţiile pentru meseriaşi şi comercianţi? Că existenţa şi prosperarea acestor clase e o cestiune de mare însemnătate pentru economia unui stat, aceasta nu suferă nici o îndoială. Plîngerea generală e că nu sînt bani la noi, că industria şi comerţul nu pot prospera fiindcă ele nu găsesc bani pentru trebuinţele lor sau că nu-i pot găsi decît cu dobîndă prea scumpă si în general numai cu siguranţă reală. Este...

Read More

"CESTIUNEA IZRAELITĂ" de Mihai Eminescu (II)

II. REZULTATE ALE UZUREI ÎN ROMÂNIA Descrierea de mai la vale a urmărilor uzurei în România credem că va face pe orice român sa gîndească de zece ori înainte de a zice un cuvînt în cestiunea izraelită. Dacă cu efectele produse de domnia libertăţii se va combina apoi şi libertatea deplină de daraveri a evreilor, rezultatul final va veni atît de curînd încît chiar d. Brătianu ar ajunge să-şi vaza faptele mînilor sale, pieirea României. Tuturor acelora...

Read More

"CESTIUNEA IZRAELITĂ" de Mihai Eminescu (I)

I. UZURA Nu demult, în toate statele Europei stipularea dobînzei era mărginită: creditorul care şi-ar fi stipulat dobîndă nelegiuită era obligat de a restitui dobînda primită şi pe lîngă aceasta el era şi supus unor penalităţi. Dar de pe la finea secolului trecut, legile contra uzurei au fost combătute şi s-a cerut înlăturarea lor, ca fiind neutile. Întru combaterea legilor contra uzurei s-a susţinut că statul n-are a interveni a regula relaţiile...

Read More

[„D-L CANDIANO POPESCU..."] de Mihai Eminescu

D-l Candiano Popescu, între atîţia generali şi ofiţeri care onorează armata română, a fost ales pentru a purta marelui duce Mihail cordonul ordinului Steaua României. Eroul din noaptea de 11 fevruarie care a intrat cu revolverul în camera de culcare a suveranului său, răsculătorul de la 11 august 1866 care a proclamat pentru două ore ridicula republică de la Ploieşti este dară ales pentru a înfăţişa pe lîngă ilustrul comandant al armatelor ruse...

Read More

"Teatrul evreiesc" de Mihai Eminescu

Într-o grădină pe uliţa mare s-au deschis un mic teatru de vară în care se joacă în limba evreiască (germană stricată). Trupa, venită din Rusia şi compusă din vro 6 inşi (toţi barbaţi), are un repertoriu caracteristic, care atinge numai viaţa casnică şi religioasă a evreilor. Astfel joi în 19 august s-a jucat: 1) ,,Lumea ca un paradis" (cântecel satiric), 2) „Filozoful amorezat şi hasidul (habotnicul) luminat", dialog, 3) ,,Socrul şi ginerile", 4)...

Read More

[„SE VORBEŞTE CĂ ÎN CONSILIUL..."] de Mihai Eminescu (III)

Toată lumea ştie cumcă, după atâţia seculi de persecuţiune , legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor şi sacţionate prin domnitorul au fost cele mai mulţămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Şi cu aceste legi era supremaţia tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocraţia, averea şi inteligenţa lor le asigura întâietatea sub orce împrejurări şi sub orice legi, chiar şi în absolutismul nemţesc...

Read More